Tribunalul de Primă Instanţă din La Paz a decis vineri o „condamnare” la o „pedeapsă de 10 ani” de închisoare, la trei luni după începerea procesului şi la 15 luni după plasarea sa în arest preventiv. Foştii şefi ai Forţelor Armate, William Kalimán, şi ai Poliţiei, Yuri Calderón, ambii fugari, au primit aceeaşi pedeapsă.
Jeanine Añez, în vârstă de 54 de ani, a fost condamnată pentru „neglijenţă în serviciu” şi „decizii contrare Constituţiei şi legilor”. Ea este acuzată că a devenit preşedinte în mod neconstituţional în noiembrie 2019, în urma demisiei lui Evo Morales (2006-2019), pe fondul manifestaţiilor în masă legate de presupusa fraudă electorală denunţată de Organizaţia Statelor Americane (OEA).
Ea anunţase că va face recurs împotriva unei posibile condamnări.
„Nu ne vom opri aici, vom merge în faţa justiţiei internaţionale”. Fosta şefă de stat trebuie să fie judecată în continuare într-un al doilea proces pentru „răzvrătire, revoltă armată şi genocid”, în timpul mandatului de preşedinte interimar.
Acuzaţia de genocid vine în urma plângerilor din partea familiilor victimelor represiunii desfăşurate de forţele de securitate la sfârşitul anului 2019 în bastioanele lui Evo Morales, care s-a soldat cu 22 de morţi, potrivit unui grup de experţi independenţi.
Aproape necunoscută până la accederea la putere, fosta avocată şi prezentatoare de televiziune s-a autoproclamat preşedinte interimar al ţării andine pe 12 noiembrie 2019, la două zile după demisia preşedintelui Morales.
„Cea mai ingenioasă şi atroce lovitură de stat din istorie”
La sfârşitul alegerilor prezidenţiale din octombrie 2019, în timpul cărora Evo Morales a candidat pentru al patrulea mandat, şi în contextul confuziei în privinţa rezultatelor care îl declarau câştigător, opoziţia a denunţat fraudă. O explozie de violenţă a urmat votului, care a fost în cele din urmă anulat.
A doua vicepreşedinte al Senatului, Jeanine Añez, a preluat funcţia, în contextul unui vid de putere cauzat de demisiile în lanţ ale lui Evo Morales şi ale succesorilor săi constituţionali.
Curtea Constituţională a validat alegerea. Primul şef al statului indigen, refugiat în Mexic înainte de a fugi în Argentina, a denunţat acţiunea drept „cea mai ingenioasă şi atroce lovitură de stat din istorie”.
Guvernul ”mă acuză că am participat la o lovitură de stat care nu a avut loc niciodată”, a afirmat Jeanine Añez cu puţin timp înainte să fie arestată în martie 2021 la Trinidad, în regiunea Beni (nord-est) unde s-a născut şi unde locuia de la plecarea ei de la putere.
Ulterior, a intrat în greva foamei în timpul arestului, pretinzând că este „prizonier politic”.
