Ficatul gras sau steatoza hepatică reprezintă acumularea de grăsime în exces. Potrivit statisticilor, această boală afectează afectează 30 la sută din populație. Este o boală tăcută, pe care mulți pacienți nu știu că o au.

Boala „ficatului gras” afectează unul din cinci români FOTO: Arhivă, Adevărul

Dr. Alexandru Nechifor este medic specialist de medicină internă, la Spitalul Județean Galaț. Este doctor în medicină la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, atestat în adictologie în Bordeaux (Franţa). Totodată, este și prorector al Universității „Dunărea de Jos” Galați.

Doctorul Nechifor susține că stilul de viață influențează în mod direct sănătatea ficatului. Cei mai nocivi factori care se manifestă direct asupra acestuia sunt: consumul mare de alcool, fumatul, regimul alimentar dezechilibrat, lipsa odihnei și stresul prelungit.

Adevărul: Cum se manifestă boala ficatului gras?

Dr. Alexandru Nechifor: Steatoza hepatică sau ficatul gras așa cum se discuta în mod popular este acum cea mai frecventă boală hepatică cronică care apare la 14%-30% din populația generală, reprezentând o problemă clinică gravă și în creștere din cauza creșterii prevalența obezității.

Există două noțiuni distincte: steatoza hepatică alcoolică și steatoza hepatică non-alcoolică. Prima este determinată de consumul zilnic, exagerat de alcool, iar a doua pare ce apare în contextul diabetului zaharat, infecțiilor virale cronice precum infecția cu virus hepatitic B sau C, sau infecția cu HIV, unor boli metabolice etc. Ambele au o prevalența crescută în țară noastră și tot mai des o diagnosticăm încă de la vârstă fragedă.

- Care sunt simptomele care ar trebui să ne îngrijoreze?

De obicei simptomele nu sunt specifice, putem avea frecvent de la senzație acută de oboseală, apetit scăzut chiar cu scădere în greutate, până la senzație de greață cu sau fără vărsături, dureri abdominale sau disconfort în hipocondrul drept.

Medicul Alexandru Nechifor FOTO: Arhivă Personală

- Ce alimente trebuie să evităm, ce ne face rău?

Ne fac rău în general excesele, cum spun de fiecare dată. Orice aliment sau combinație de alimente ne poate face rău dacă este consumat în cantități necorespunzătoare. Alimentele procesate cu un conținut mare de zaharuri , chiar mult recomandatele fresh-uri și smoothie-uri consumate regulat, pot duce la steatoză hepatică non-alcoolică.

- De ce credeți că tot mai mulți români suferă de această afecțiune?

Pentru că mare parte a populației au un stil de viață ce include un pachet de consum de alcool , fumat, regim alimentar dezechilibrat (prin exces de zahăr, grăsimi, sare sau fast-food, lipsa odihnei, perioade de stres prelungit). Este foarte importantă alimentația echilibrată și mișcarea, mersul pe jos, orice implică puțin efort fizic.

- Pot fi de vină nivelul de educație și sărăcia?

Evident, nivelul de educație sanitară este precar la noi în țară. Foarte rar întâlnim explicații pertinente și campanii de conștientizare bine realizate care să ducă la o prevenție corespunzătoare în masă generală a populației.

- Considerați că se face prevenție în România?

Se face, din păcate, extrem de puțină prevenție. Cea mai bună prevenție se face prin educație, ce ar trebui făcută încă de la grădiniță. Avem un cult al consumului de alcool despre care foarte puțini oameni își permit să discute. De cele mai multe ori apelăm la medic atunci când apar simptomele deja, sau uneori în stadii terminale ale unor afecțiuni. Mă repet, însă trebuie să spun că prevenția este aproape inexistentă în România.

- De ce ar trebui să ne îngrijoreze această afecțiune?

Pentru că ignorată, poate duce la afecțiuni grave ale ficatului și evident ale întregului organism, ficatul fiind un organ vital cu peste 500 de funcții. Putem dezvolta în timp afecțiuni cu caracter ireversibil sau greu reversibil că ciroză hepatică și cancer hepatic.

- Care este categoria cea mai predispusă la această boală?

Steatoză hepatică poate apărea la orice categorie de vârstă, dar frecvent afectează persoane cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani. Este însă alarmant numărul mare de pacienți pe care îi consult cu vârste cuprinse între 16-30 de ani.

Avem cazuri inclusiv la cei mici, care consumă cu precădere produse cu cantități mare zaharuri, pe care ficatul cu greu le procesează. Deși discutăm de ficat gras, nu grăsimile sunt cele incriminate. Alcoolul și cantitățile mari de zahăr fac mult mai mult rău ficatului și îi produc injurii majore.

- Ce le recomandați oamenilor pentru a preveni această afecțiune?

Este simplu: alimentație echilibrată, sport, odihnă, și screening prin ecografie abdominală. Este o metodă la îndemână, neinvazivă, nedureroasă și fără nici un efect nociv.