Blocul Național Sindical (BNS) solicită premierului, printr-o scrisoare, clarificarea în regim de urgență a intențiilor Guvernului României în ceea ce privește funcționarea sistemului de securitate socială după 1 ianuarie 2018, se arată într-un comunicat BNS, remis joi, AGERPRES.

"Această solicitare a fost făcută având în vedere prevederile Programului de Guvernare dar și declarațiile publice ale Ministrului Finanțelor Publice, Domnul Ionuț Mișa, conform cărora: extras din Programul de Guvernare 2017—2020 — "Vom continua pe linia reducerii contribuțiilor ...., cu o nouă reducere de 4,25 puncte procentuale din 2018. Totodată, vom elimina 4 din cele 6 contribuții plătite astăzi. Vom rămâne așadar doar cu contribuțiile pe sănătate și cea de asigurări sociale, datorate de către angajat, dar rămânând în sarcina angajatorului plata acestora către stat. Declarația ministrului Finanțelor Publice la Realitatea TV în 31 iulie 2017: "Vor scădea contribuțiile sociale, din 6 rămân doar 2, CAS și CASS, care vor însuma 35%. Dispare ajutorul de șomaj, mai multe... Totul e ca agentul economic să plătească mai puține ordine de plată, iar sarcina fiscală rămâne aceeași....', se menționează în comunicat.

Potrivit reprezentanților BNS, patru categorii de prestații de securitate socială vor rămâne fără finanțare ca urmare a efectului implementării măsurii prin Programul de Guvernare, respectiv ajutorul de șomaj, plata salariilor restante în cazul insolvenței angajatorului, îndemnizații și prestații pentru accidente de muncă și boli profesionale, dar și îndemnizațiile în caz de concedii medicale.

"Menționăm că o parte din aceste prestații au fost introduse în legislația României ca efect al transpunerii unor directive europene — cum este cazul fondului de garantare a creanțelor salariale (fond instituit prin Legea 200/2006 ce transpune Directiva Consiliului nr. 80/987/CEE privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la protecția salariaților în cazul insolvabilității angajatorului) sau fondul de șomaj (instituit prin ratificarea Convenției OIM nr. 168 privind promovarea angajării și protecția contra șomajului, 1988, convenție ratificată de România).Totodată precizăm că România a ratificat Carta Socială Europeană revizuită prin adoptarea Legii 74/1999 dar și Codul European de Securitate Socială, prin adoptarea Legii 116/2009. Art. 12 din Carta Socială Europeană prevede: "În vederea exercitării efective a dreptului la securitate socială, părțile se angajează: să stabilească sau să mențină un regim de securitate socială; să mențină regimul de securitate socială la un nivel satisfăcător, cel puțin egal cu cel necesar pentru ratificarea Codului european de securitate socială; să depună eforturi pentru a aduce treptat regimul de securitate socială la un nivel mai ridicat", spun sindicaliștii.

Aceștia subliniază că, deși România nu a ratificat în întregime Codul European de Securitate Socială, și-a asumat principiile prevăzute de Carta Socială Europeană, renunțarea la pachetul actual de servicii de securitate socială, precum și eliminarea unor prestații prevăzute de Cod, ce înseamnă, implicit, că România nu respectă punctul 3 din art. 12 al Cartei, mai spune BNS.

"Dispariția surselor de finanțare înseamnă implicit dispariția prestațiilor sau preluarea acestora de către bugetul de stat. În cazul dispariției prestațiilor mai sus menționate România își încalcă angajamentele asumate la nivel european și internațional. În cazul preluării acestor prestații de către bugetul de stat apare inevitabil întrebarea — de ce decizia de a concedia, de a nu investi în sănătatea și securitatea la locul de muncă sau falimentul unui angajator trebuie asumate public de toți cei ce susțin bugetul de stat?", potrivit BNS.

Reprezentanții BNS susțin că România va fi de la 1 ianuarie 2018 singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuțiile la sistemul de securitate socială vor fi asumate integral de angajat.

"Deficitul sistemului public de pensii nu se va rezolvă prin transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, este doar o rotire între două tipuri de contribuții, ambele venituri ale bugetului de asigurări sociale, respectiv un transfer contabil între două capitole bugetare. Nici pensiile nu vor crește datorită acestei măsuri, așa cum s-a anunțat public, pentru că o dată cu creșterea câștigului salarial brut individual crește cel puțin în mod similar și câștigul salarial mediu brut pe economie, știut fiind faptul că pensia se calculează plecând de la raportul între câștigul brut individual bază de calcul și câștigul salarial mediu brut pe economie aferent fiecărei luni de cotizare. Nici despre reducerea birocrației (a numărului de ordine de plată întocmite) considerăm că nu poate fi vorba, și în acest moment angajatorul întocmește un singur ordin de plată pentru toate contribuțiile sociale, indiferent de bugetul / fondul de care aparțin și indiferent dacă sunt datorate de angajator sau de angajat", se mai precizează în comunicat.

În acest context, reprezentanții BNS consideră că se impune ca Guvernul să reconsidere această măsură prevăzută în Programul de Guvernare, având în vedere angajamentele internaționale dar și practica europeană, această măsură urmând a fi analizată, cu toate implicațiile asupra funcționării sistemului de securitate socială împreună cu partenerii sociali.

AGERPRES