BNR: Pe piaţa muncii, efectele adverse ale crizei pandemice au fost relativ limitate până acum
Efectele adverse ale crizei pandemice pe piaţa muncii au fost relativ limitate până acum, inclusiv în raport cu aşteptările, în condiţiile repornirii activităţii în numeroase sectoare după începerea relaxării graduale a restricţiilor, dar şi ca urmare a extinderii măsurilor de sprijin guvernamental vizând păstrarea relaţiilor de muncă, arată minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR, publicată marţi.
Potrivit documentului, efectivul salariaţilor din economie şi-a stopat practic scăderea în iunie, iar rata şomajului BIM şi-a încetinit ascensiunea în intervalul mai-iulie, pentru ca în august-septembrie să consemneze chiar uşoare corecţii descendente, ajungând la 5,2%.
Totodată, rata locurilor de muncă vacante a continuat totuşi să se reducă relativ alert în trimestrul II, însă inegal la nivel sectorial, piaţa muncii devenind astfel mai relaxată, dar în condiţiile unor schimbări structurale, relevate inclusiv de creşterea interesului de angajare al firmelor care desfăşoară activităţi esenţiale sau compatibile cu distanţarea socială. Potrivit BNR, în aceste condiţii, după ce a frânat puternic în perioada stării de urgenţă ca urmare a apelului extins la şomaj tehnic, creşterea anuală a câştigului salarial mediu brut nominal s-a reaccelerat în iunie-iulie şi a rămas neschimbată în august, media ei pe primele două luni ale trimestrului III urcând astfel în apropierea valorilor înregistrate în lunile premergătoare şocului pandemic.
"În perspectivă apropiată, piaţa muncii ar putea însă resimţi impactul deteriorării situaţiei epidemiologice, chiar dacă unele rapoarte şi sondaje de specialitate au evidenţiat la începutul toamnei o uşoară îmbunătăţire a intenţiilor de angajare. Este totuşi de aşteptat ca efectele adverse să fie atenuate de caracterul mai puţin stringent al actualelor restricţii, precum şi de măsurile de sprijin guvernamental, potenţial prelungite, au considerat membrii Consiliului", se spune în minuta BNR.
În ceea ce priveşte condiţiile financiare, membrii Consiliului au arătat că acestea au continuat să se amelioreze, sub impactul celor trei scăderi succesive ale ratei dobânzii de politică monetară efectuate în perioada martie-august şi pe fondul lichidităţii furnizate instituţiilor de credit de către banca centrală, de natură să permită finanţarea corespunzătoare a economiei reale şi a sectorului bugetar, în condiţii de relativă stabilitate a cursului de schimb leu/euro. Astfel, principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au continuat în ultimele luni tendinţa descendentă, deşi relativ încetinită şi marcată recent de unele mici oscilaţii, iar randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit mişcarea descrescătoare, atingând în cazul maturităţii de zece ani valori minime ale ultimilor patru ani.
La rândul său, rata medie a dobânzii la creditele noi ale clienţilor nebancari a continuat să scadă în trimestrul III, coborând în septembrie la minimul ultimilor aproape trei ani. Totodată, IRCC şi-a accentuat descreşterea în ultimul trimestru al anului curent, caracteristicile indicelui rămânând însă o sursă de incertitudini în ceea ce priveşte funcţionarea mecanismului de transmisie a politicii monetare, au semnalat unii membri ai Consiliului.
"Fluctuaţiile recente ale raportului schimb leu/euro - antrenate de creşterea aversiunii globale faţă de risc în contextul noului val pandemic, dar şi de decizii politice interne ce induc riscuri la adresa sustenabilităţii finanţelor publice - au fost totuşi sensibil mai modeste decât cele din regiune. Membrii Consiliului au reiterat că păstrarea încrederii în moneda naţională, în condiţiile adâncirii deficitelor gemene, constituie un element central al conducerii politicii monetare în acest an, presupunând o reducere graduală şi sustenabilă a ratelor dobânzilor pe piaţa monetară şi a celor la creditele în lei. În acelaşi timp, s-a convenit că perspectiva finanţelor publice şi creşterea, în contextul electoral, a incertitudinilor asociate acesteia sunt de natură să amplifice presiunile asupra primei de risc suveran, cu potenţiale consecinţe asupra volatilităţii cursului de schimb al leului, implicit asupra inflaţiei şi în final asupra costurilor de finanţare şi ritmului redresării economiei", au semnalat membrii Consiliului.
În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au remarcat că în contextul noii prognoze, pattern-ul anticipat al inflaţiei se modifică doar pe orizontul apropiat de timp, când coboară vizibil sub nivelurile previzionate anterior. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să scadă la 2,1% în decembrie 2020 - faţă de 2,7% în proiecţia precedentă - şi la 2% la finele primului trimestru al anului viitor, dar apoi să urce şi să se menţină pe orizontul relevant pentru politica monetară în proximitatea punctului central al ţintei, similar previziunilor anterioare.
"Totodată, s-a observat că responsabile de decelerarea mai pronunţată a inflaţiei pe orizontul scurt de timp sunt evoluţiile recente şi cele anticipate de pe segmentul LFO, atribuibile producţiilor peste medie obţinute la unele categorii de legume şi fructe, dar şi potenţialei slăbiri a cererii, pe fondul restricţiilor de funcţionare a unor sectoare în contextul noului val pandemic. Acţiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va redeveni însă probabil inflaţionistă începând cu primul semestru al anului viitor, în principal pe seama unor efecte de bază, dar şi în contextul liberalizării în luna ianuarie 2021 a pieţei energiei electrice, al cărei impact inflaţionist ar putea fi chiar mai mare decât cel anticipat, au considerat unii membri ai Consiliului. S-a apreciat că influenţe peste aşteptări în sens ascendent ar putea veni şi din cotaţii ale unor mărfuri agroalimentare şi din costuri asociate măsurilor de prevenire a infectării cu virusul SARS CoV-2, precum şi din perturbaţii în lanţurile de producţie/aprovizionare şi din comportamentul de stabilire a preţurilor al unor agenţi economici - toate de natură a afecta evoluţia inflaţiei de bază", se mai arată în documentul citat.
Potrivit BNR, incertitudinile asociate noii perspective continuă să fie extrem de ridicate, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, şi de natură a induce riscuri în dublu sens la adresa evoluţiei viitoare a inflaţiei, în contextul noului val pandemic, dar mai ales în absenţa, în conjunctura electorală actuală, a programului bugetar pentru anul 2021, care să prefigureze coordonatele viitoare ale politicii fiscale şi ale celei de venituri.
Totodată, au fost evocate creşterea în intensitate a pandemiei pe continentul european şi posibila prelungire a noului val, dar şi anunţurile privind disponibilitatea în viitorul apropiat a unui vaccin eficace, precum şi caracterul mai puţin sever al actualelor restricţii de mobilitate, alături de capacitatea crescută a populaţiei şi a agenţilor economici de a-şi adapta comportamentul la criza de sănătate.
Astfel, s-a considerat că, prin potenţialul impact exercitat asupra venitului disponibil real şi a sentimentului de încredere a populaţiei, acestea induc riscuri mixte la adresa consumului gospodăriilor - anticipat să-şi slăbească substanţial ritmul în trimestrul IV 2020, sau chiar să se comprime în termeni anuali, dar să îşi reia apoi ferm trendul de redresare şi să revină în 2021 la o valoare semnificativ pozitivă.
Membrii Consiliului au arătat că incertitudini mari caracterizează şi evoluţia viitoare a investiţiilor, a căror creştere este aşteptată să se tempereze în trimestrul IV 2020, dar să rămână pozitivă pe ansamblul anului - inclusiv cu sprijinul programelor şi măsurilor guvernamentale - şi să se reaccelereze uşor în 2021. "S-a arătat că perspectiva este totuşi condiţionată de cererea de consum şi de cea externă, implicit de funcţionarea lanţurilor internaţionale de producţie, dar şi de situaţia veniturilor/profiturilor firmelor şi de încrederea investitorilor, precum şi de viteza de recuperare a ţărilor de origine a investiţiilor străine - toate potenţial afectate mai durabil de recrudescenţa pandemiei. În schimb, o absorbire consistentă, începând cu 2021, a fondurilor europene alocate ţării noastre prin pachetul de redresare economică şi prin bugetul multianual agreate la nivelul UE ar fi de natură să antreneze o dinamizare chiar peste aşteptări a investiţiilor, au subliniat membrii Consiliului", se mai spune în documentul citat.
În perspectivă mai îndepărtată, aceasta ar putea fi impulsionată şi de eventuala relocare în România a unor capacităţi de producţie retrase de companii europene de pe alte continente - condiţionată însă de ameliorări interne în planul infrastructurii, al predictibilităţii cadrului legislativ şi al digitalizării economiei.
Potrivit evaluării membrilor Consiliului, cele mai recente date şi informaţii indică o redresare mai consistentă a economiei pe parcursul verii decât cea anticipată în şedinţa din luna august, susţinută de programele guvernamentale şi de măsurile de politică monetară ale BNR, care se va întrerupe însă probabil spre finele anului, sau chiar se va inversa uşor, similar evoluţiilor pe plan european, sub impactul noului val pandemic şi al restricţiilor de mobilitate asociate.
Totodată, s-a arătat că rata anuală a inflaţiei a scăzut în septembrie la 2,45%, de la 2,68% în august, iar în octombrie la 2,24% - vizibil sub nivelul prognozat şi uşor sub valoarea de 2,58% de la finele trimestrului II -, în principal ca urmare a ieftinirii mult peste aşteptări a legumelor şi fructelor. Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a rămas, în schimb, stabilă în trimestrul III, la 3,7%, şi a scăzut doar marginal în octombrie, la 3,6%, în linie cu previziunile, în condiţiile unor divergenţe minore la nivel structural. Astfel, evoluţiile de pe segmentul alimentelor procesate au fost uşor dezinflaţioniste, preponderent pe seama unui efect de bază, în timp ce subcomponenta serviciilor a generat mici influenţe de sens opus, inclusiv pe fondul relativei slăbiri a leului în raport cu euro, sensibil mai temperată, însă, decât cea evidenţiată în regiune.
În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că, aşa cum s-a anticipat, economia a suferit o contracţie severă în trimestrul II - de 10,3% în termeni anuali şi 11,9% în termeni trimestriali -, implicând coborârea abruptă a gap-ului PIB în teritoriul negativ, de la valoarea substanţial pozitivă din trimestrul I. S-a remarcat că, într-o proporţie covârşitoare, contracţia este atribuibilă cererii interne, al cărei recul a fost provocat cvasi-integral de scăderea amplă a consumului gospodăriilor populaţiei, în principal pe seama achiziţiilor de servicii - afectate puternic de măsurile de distanţare socială instituite în contextul stării de urgenţă.
În schimb, formarea brută de capital fix a continuat să crească uşor în termeni anuali, contrar aşteptărilor, pe fondul majorării investiţiilor în utilaje şi al rezilienţei activităţii în construcţii, iar dinamica anuală a consumului administraţiei publice a rămas la un nivel de două cifre, deşi s-a redus faţă de trimestrul anterior.
Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit, în baza celor mai recente date şi evaluări, că economia va recupera probabil în semestrul II o proporţie mai mare din contracţie decât se anticipa în luna august, în condiţiile unei redresări mai consistente în trimestrul III - în pofida performanţelor mai slabe ale agriculturii -, care se întrerupe însă sau chiar se inversează uşor în ultimele luni ale anului, în contextul reacutizării pandemiei şi al instituirii de noi restricţii, mai puţin severe totuşi decât cele din primăvară. Evoluţia implică o resorbire mai consistentă a deficitului de cerere agregată în semestrul II 2020, faţă de prognoza precedentă, pe seama restrângerii acestuia cu peste două treimi în trimestrul III şi a staţionării lui în trimestrul următor la o valoare uşor inferioară celei anticipate anterior - perspectivă caracterizată totuşi prin mari incertitudini, în contextul extinderii la nivel european a valului pandemic şi a măsurilor restrictive asociate.
Membrii Consiliului au discutat îndelung situaţia finanţelor publice şi incertitudinile mari asociate perspectivei acesteia, inclusiv în context electoral, de natură să inducă riscuri la adresa evoluţiilor şi stabilităţii macroeconomice, pe un orizont mai mare de timp. S-au exprimat îngrijorări legate de creşterea amplă, posibil peste aşteptări, a deficitului bugetar în acest an, sub impactul crizei pandemice şi al măsurilor de sprijin adoptate, precum şi ca efect al majorării unor cheltuieli cu caracter permanent, cu repercusiuni asupra execuţiilor bugetare viitoare, precum şi asupra necesarului şi costului finanţării.
În acest context, s-a apreciat a fi însă foarte posibilă iniţierea în viitorul apropiat a necesarei consolidări bugetare, de natură să inducă, la rândul ei, riscuri la adresa actualei prognoze a evoluţiilor macroeconomice, inclusiv prin intermediul caracteristicilor şi etapizării măsurilor de corecţie implementate. S-a argumentat din nou în favoarea concentrării acestora la nivelul cheltuielilor curente, în vederea minimizării efectelor adverse asupra redresării şi potenţialului de creştere a economiei pe termen mediu, precum şi pentru prevenirea unei agravări a dezechilibrului extern. AGERPRES
