O „brățară Romware Covid Radius” emite un semnal sonor de fiecare dată când un lucrător Tata Steel Ltd., din Marea Britanie, sau un docher din portul belgian Antwerp se află în raza de acțiune a coronavirusului. La șantierele Bouygues SA și în birourile Sanofi și Schneider Electric SE, din Franța, angajații intră după ce camerele termice le verifică temperaturile. Laserele invizibile gestionează mulțimile în centrele comerciale și nodurile de transport din Spania și Franța, iar unele firme folosesc dispozitive pentru urmărirea infecțiilor.

Pe măsură ce europenii se întorc la muncă, intră într-o lume foarte diferită de cea pe care o cunoscuseră până când a început pandemia, scrie  Bloomberg , într-o analiză pe care o redăm pe larg.

Locurile de muncă, de cele din bănci și birouri până la depozite de comerț electronic, fabrici, cluburi sportive și aeroporturi, sunt echipate acum cu aparate pentru detectarea febrei, măști și software de urmărire pentru a preveni reapariția coronavirusului.

Virusul a deschis ușile către tehnologii de supraveghere și monitorizare de care mulți se tem că sunt aici pentru a rămâne. Astfel de sisteme au intrat în viața oamenilor de pe tot Globul, în special în Asia – sistemul de puncte de recunoaștere facială al Chinei și aplicațiile invazive de urmărire a infecțiilor din Coreea de Sud. O tendință care intră în coliziune cu cultura confidențialității. Europenii puși în situația de a da confidențialitatea pe siguranță ar putea considera că e vorba aici de consecințe inacceptabile pe termen lung.

„Utilizarea infrastructurilor de supraveghere în masă poate duce la o normalizare a acestor instrumente extrem de intruzive, iar introducerea în grabă a aplicațiilor, dispozitivelor și aparatelor de fotografiat va conduce, pe termen lung, la o dizolvare a încrederii între angajatori și angajați”, crede Ella Jakubowska, cercetător la Edri, o asociație specializată în drepturile pe internet.

Companiile trec o linie fină între asigurarea siguranței oamenilor și protejarea vieții private. Absența unor îndrumări clare din partea autorităților de reglementare europene obligă firmele să ia „decizii extrem de dificile”, potrivit lui Daniel Cooper, partener la firma de avocatură Covington&Burling, care își consiliază clienții cu privire la reglementările din zona tehnologiei.

Pentru a relua activitatea la sediile lor, aproximativ 23% dintre companiile chestionate la nivel global au în vedere luarea unor măsuri de monitorizare la locul de muncă sau de urmărire a contactelor, potrivit unui studiu publicat recent de PricewaterhouseCoopers. Compania de consultanță testează chiar ea, în prezent, propriul instrument de urmărire a contactelor în biroul său din Shanghai.

Furnizorii de astfel de tehnologii le prezintă drept o modalitate sigură de a readuce oamenii la muncă și a reînvia economiile strivite de blocaje. Deși mulți recunosc că sistemele nu sunt perfecte, ei spun că riscul de infecție poate fi limitat.

„Brățările noastre mențin lucrătorii în siguranță și cresc performanța”, a declarat John Baekelmans, directorul executiv al Rombit, compania belgiană ale cărei brățări de 100 de grame vor intra, din iunie, în dotarea medicilor din portul Anvers. Compania susține că va furniza astfel de dispozitive către 300 de companii în următoarele săptămâni.

La fel ca Rombit, Estimote Inc., cu sediul la Cracovia, în Polonia, vinde dispozitive de distanțare socială către fabrici, centre de cercetare și spitale, ceea ce le permite să urmărească contactele oricărui angajat infectat.

Dispozitivele, plasate în șanțuri, bâzâie atunci când muncitorii au petrecut prea mult timp lângă un coleg. Angajații care dezvoltă simptome sau se testează pozitiv pot apăsa un buton al acestui dispozitiv pentru a anunța compania, permițându-i angajatorului să urmărească toate persoanele cu care angajatul bolnav fusese în contact.

„Este în ADN-ul nostru să ne apropiem” de alte persoane, declară Jakub Krzych, CEO-ul Estimote, adăugând că dispozitivele alertează utilizatorii asupra acestor obiceiuri, menținând răspândirea virusului sub control.

Herta Security din Barcelona dezvoltă atât tehnologia de identificare prin mască, dar și recunoașterea facială pentru accesul fără atingere la locuri de muncă. Printre potențialii săi clienți se numără și o companie de retail global care are în vedere utilizarea acesteia în birourile sale din Europa și America Latină.

Centrele comerciale și marile noduri de transport din Spania, Franța, Israel și SUA vor folosi tehnologia laser de asigurare a distanțării sociale, furnizată de compania pariziană Outsight.

Aeroports de Paris, care gestionează aeroporturile capitalei franceze, testează lasere exterioare pentru a monitoriza fluxurile de pasageri.

Camerele termice de verificare a febrei devin omniprezente. La Madrid, Universitatea Camilo Jose Cela instalează un sistem chinezesc de camere care măsoară simultan temperaturile studenților și verifică dacă aceștia poartă măști. Aeroporturile, inclusiv Heathrow din Londra și Charles de Gaulle din Paris, testează camerele termice.

„Vindem tot mai multe camere în fiecare săptămână”, a declarat Guenther Mull, CEO al companiei germane de biometrie, Dermalog Identification Systems GmbH, care oferă instrumente de detecție prin măști, ca bonus pentru software-ul său. Potrivit oficialului, „cererea este foarte mare în prezent”.

Avocații specializați în confidențialitate sunt alarmați. Camerele termice ar putea fi văzute ca invazive pentru viața privată, a declarat Rob van Eijk, director general pentru Europa al Future for Privacy Forum, un think-tank: „S-ar putea pune presiune pe persoanele care au o temperatură relativ mai ridicată a corpului să divulge, probabil împotriva voinței lor, informații personale despre sănătate, care ar putea fi fără legătură cu Covid-19 sau alte infecții virale respiratorii”.

În Europa, în cazul în care încălcarea legilor privind protecția datelor poate duce la o amendă de până la 4% din veniturile globale anuale, de obicei companiile nu ar lega citirea temperaturii de ideea de stocare a informațiilor. Chiar și așa, după citirea temperaturii nu ar fi dificil de mers pe fir până la identificarea unui individ, punctează Daniel Cooper, partener la firma de avocatură Covington&Burling.

Deocamdată, verificările sunt luate la pas.

Pentru angajații săi, clubul german de fotbal, Bayer 04 Leverkusen, a investit în cinci camere termice Dermalog. Când Bundesliga a devenit prima ligă de fotbal majoră care a decis reluarea competițiilor, clubul era pregătit. Își scana jucătorii atunci când veneau la antrenamente.

La sfârșitul lunii aprilie, în timp ce o mare parte a Germaniei se adăpostea în case, jucătorul profesionist de fotbal, Leon Bailey, stătea la intrarea pe terenurile de pregătire ale clubului pentru a-și lua temperatura. Aparatul de fotografiat i-a bâzâit pe frunte pentru a-i citi temperatura: 37 de grade Celsius. Deci fără febră. A trecut prin porțile arenei și s-a alăturat coechipierilor săi pentru antrenament.

„Ei consideră că fac asta pentru propria lor siguranță. Nimeni nu vrea să se îmbolnăvească”, explica dr. Karl-Heinrich Dittmar, directorul medical de la Bayer Leverkusen. SURSA:  Universul.net

Distribuie Distribuie Comentarii