Ritmul de creștere înregistrat de cele șase state membre ale UE din Europa Centrală și de Est a încetinit în primul trimestru, excepția fiind România, în condițiile în care cheltuielile gospodăriilor nu au reușit că compenseze diminuarea fondurilor comunitare și scăderea cererii la export, susțin economiștii intervievați de Bloomberg.

Potrivit analiștilor, grație relaxării fiscale, economia românească a înregistrat în primul trimestru un avans de 3,9% în ritm anual, mai mult decât avansul de 3,8% înregistrat în ultimele trei luni ale anului trecut. Pe lângă relaxarea fiscală, activitatea economică a fost ajutată și de creșterea consumului în urma majorărilor de salarii în sectorul public precum și de reducerile de TVA.

"Creșterea economiei românești a fost sprijinită puternic de o relaxare fiscală fără precedent, estimată la 2,2% din PIB în termeni structurali. România va consuma întreaga rezervă fiscală pe care a acumulat-o în ultimii ani pentru a susține o creștere economică de peste 4% în acest an electoral", a apreciat Juraj Kotian, economist la Erste Bank în Viena.

Estonia va fi prima care va da publicității joi datele preliminare privind evoluția Produsului Intern Brut în primul trimestru, urmată vineri de Ungaria, Slovacia, Polonia și Bulgaria. Cehia va da publicității o estimare flash în data de 17 mai.

Chiar dacă ritmul de creștere a încetinit, fostele economii comuniste vor înregistra o creștere mai mare decât avansul de 1,6% preconizat pentru zona euro. Cu toate acestea statele membre UE din estul continentului trebuie să crească mai rapid dacă vor să aducă standardele de trai la nivelul vecinilor din vest.

"Pentru întregul an 2016, creșterea în Europa Centrală și de Est va rămâne solidă. Vom vedea probabil o creștere mai slabă în Ungaria și Cehia comparativ cu anul trecut în condițiile în care intrările de fonduri comunitare vor încetini. În schimb, creșterea în România și Polonia ar trebui să fie similară cu cea din 2015, posibil chiar și puțin mai mare, ca urmare a relaxării politicii fiscale", a declarat William Jackson, economist la Capital Economics. "Sunt puțin mai îngrijorat de perspectiva pe termen mediu. După ce capacitatea de rezervă va fi utilizată, ritmul în care aceste economii pot crește va fi determinat de cât de rapid poate fi extinsă partea de ofertă a economiilor lor", subliniază William Jackson.

Institutul Național de Statistică va publica în data de 13 mai 2016 datele "semnal" cu privire la evoluția Produsului Intern Brut în trimestrul I 2016.

În previziunile economice de primăvară publicate la începutul acestei luni de Comisia Europeană, Comisia Europeană estimează că economia românească va înregistra o creștere de 4,2% în 2016, susținută de o cerere internă robustă, urmând ca în 2017 ritmul de creștere să încetinească la 3,7%.

AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)