Întărirea rublei a devenit o nouă „durere de cap” pentru băncile occidentale care nu şi-au oprit activităţile în Rusia. Această opinie a fost exprimată de editorialistul Bloomberg, Paul Davies.
Companiile care au decis să-şi înceteze imediat activităţile în Rusia după începerea invaziei Federaţiei Ruse în Ucraina au suferit pierderi semnificative, scrie jurnalistul. De exemplu, grupul financiar francez Societe Generale a pierdut 3,3 miliarde de euro ca urmare a părăsirii Rusiei.
Băncile care şi-au redus parţial afacerile în Rusia, dimpotrivă, au înregistrat profituri mai mari. Banca americană CitiGroup a scăpat de active în ruble în al doilea trimestru în valoare de 3,1 miliarde dolari, însă, din cauza creşterii rublei, valoarea activelor rămase în Federaţia Rusă a crescut cu 3,6 miliarde dolari.
Banca austriacă Raiffeisen Bank International a redus creditarea în Rusia cu 22% în al doilea trimestru %, dar activele sale au crescut cu 3,1 miliarde de euro.
Tot în al doilea trimestru, grupul bancar italian UniCredit şi-a redus volumul de credite în moneda rusa cu 2,7 miliarde de euro, dar datorită întăririi rublei, valoarea activelor grupului în afacerile ruseşti a crescut de la 2 miliarde EUR la 3,5 miliarde EUR
Davies consideră că veniturile în creştere este puţin probabil să oblige băncile să continue să facă afaceri în Rusia. Toate cele trei bănci s-au remarcat prin faptul că sunt în căutarea unor modalităţi de a-şi opri complet activităţile în Federaţia Rusă. Totuşi, scrie jurnalistul, procesul este complicat nu doar în ceea ce priveşte căutarea unui cumpărător potrivit, ci şi din punctul de vedere al sancţiunilor.
Potrivit editorialistului de la Bloomberg, întărirea rublei nu ar trebui să influenţeze opinia băncilor în legătură cu părăsirea Rusiei. Din cauza sancţiunilor, tranzacţionarea valutară merge prost. Chiar dacă situaţia se normalizează în viitor, reluarea activităţilor financiare şi de tranzacţionare poate duce la prăbuşirea monedei.
