Lucrătorii mileniali din China, care au în jur de 35 de ani, se confruntă cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă. Oamenii se tem că sunt afectați de „blestemul celor 35 de ani ”, după cum notează un reportaj CNN.

Termenul de „blestemul celor 35” a apărut mai întâi pe rețelele de socializare și făcea referire la disponibilizările lucrătorilor mai în vârstă de către marile companii de tehnologie, însă a devenit foarte răspândit și este utilizat chiar și de consilierii Partidului Comunist Chinez aflat la putere.

Teoria „blestemului celor 35 de ani” este susținută de numărul mare de anunțuri de angajare în care este precizat , în mod explicit, că angajații nu trebuie să depășească vârsta de 35 de ani, pe care mulți experți nu o consideră nici măcar vârstă mijlocie. Un alt argument adus în favoarea acestei teorii de jurnaliștii de la CNN este și faptul că inclusiv guvernul chinez nu ia în considerare candidații de peste 35 de ani pentru multe dintre posturile de funcționari publici, lucru ce a fost atacat de de un deputat la adunarea anuală de anul trecut a parlamentului și a celui mai important organism consultativ politic al Chinei.

"Discriminarea invizibilă în funcție de vârstă pentru persoanele de 35 de ani a existat întotdeauna la locul de muncă. (...)Este o mare risipă de talente să respingi candidații pentru vârsta lor", a declarat deputatul Jiang Shengnan la adunare, a relatat publicația de stat China Youth Daily.

Pe rețelele de socializare a făcut vâlvă , în luna iunie , plângerea unui călător legată de faptul că pensiunile din Beijing refuză în mod obișnuit clienții cu vârsta mai mare de 35 de ani , dar și o campanie de recrutare a unui templu taoist care menționa că noii călugări trebuie să aibă "sub 35 de ani".

Jurnaliștii CNN prezintă cazul unei femei pe nume Han, identificată doar cu numele de familie din motive de confidenţialitate, ce și-a pierdut slujba de designer de interfeţe în Beijing, în februarie, și de atunci se confruntă cu probleme în găsirea unui nou job.

Având în vedere experiența celor 10 ani de muncă, Han nu se gândea că în urma sutelor de cereri de angajare depuse va fi invitată doar la patru interviuri și că va fi nevoită să accepte locuri de muncă din afara domeniului său profesional. Femeia a încercat mai multe joburi cu jumătate de normă, șofer și ghid de cumpărături, însă spune că : „Este dificil să menţii un trai de bază în fiecare zi, se pare.”, conform surselor citate. Han crede că motivul principal pentru care nu-și găsește un loc de muncă este că a devenit prea bătrână în ochii potențialilor angajatori, aceasta are 34 de ani.

„Am încercat toate locurile de muncă posibile, dar fie consumau prea multă energie, fie erau plătite cu prea puţin”, a spus Han pentru CNN.

Un alt exemplu este creatorul de conținut Tao Chen. Acesta a atras atenția la nivel național asupra subiectului în martie, atunci când a povestit experiența sa. După absolvirea pretigioasei Universități Sichuan cu un masterat în filosofie, a fost concediat de la o slujbă de jurnalist, apoi s-a angajat într-o serie de proiecte de afaceri eşuate. În vârsta de 38 de ani, acesta a găsit puține locuri de muncă disponibile și a devenit livrator de alimente, slujbă la care a renunțat pentru că salariul nu era suficient pentru a ajunge până la sfârșitul lunii.

"Deşi am avut o experienţă de muncă foarte bună şi o diplomă de master, sunt foarte puţin competitiv după 35 de ani.(...) „Aproape că am avut o cădere psihică”, a declarat Tao Chen în videoclipul său Douyin. Mai mult de 98% dintre cererile sale de angajare au rămas fără răspuns, în timp ce restul au considerat că era "inapt" pentru rolul respectiv, potrivit articolului CNN.

Într-un raport din 2022 al ziarului de stat People's Daily, un profesor de la Școala Centrală a Partidului condusă de guvern - care educă cadrele Partidului Comunist Chinez - s-a referit la blestem ca la un "fenomen comun pe piața muncii de masă" și a dat vina pe acesta pentru că a provocat o anxietate publică răspândită.

O posibilă soluție propusă de agenția Xinhua este introducerea de politici speciale care să favorizeze lucrătorii de peste 35 de ani, împreună cu asistență financiară și reglementări împotriva îmbătrânirii.

Soluțiile nu pot veni atât de repede pentru sutele de milioane de mileniali din China, mai ales că țara se luptă să-și revină după pagubele provocate de pandemie. Șomajul este un motiv de îngrijorare după ce anul trecut a atins nivelul record de 6,1% , reducându-se la 5,2% după încetarea lockdown-ului.

Lider sau șomer

Un raport al Xinhua din 2021 arată că angajații care nu au fost promovați la nivel de conducere până la 35 de ani pot fi percepuți ca fiind mai puțin de succes și, prin urmare, mai predispuși la disponibilizări.

Profesorul de la Școala Centrală a Partidului a făcut această precizare în raportul său de anul trecut, spunând : "În general, majoritatea angajaților cu 10 ani de experiență vor deveni lideri sau manageri de echipă dacă abilitățile lor sunt cu adevărat bune. Cu alte cuvinte, "pragul de 35 de ani" nu se referă la vârsta în sine, ci la o măsură a capacității de muncă pentru angajatori.", citează CNN.

Problema a fost evidențiată, în parte de de creșterea industriei tehnologice din China și de faimoasa "cultură 996" - lucrul de la 9:00 la 21:00, șase zile pe săptămână. Un program fără compromisuri, dificil pentru angajații mai în vârstă, cu familii, dar care reprezintă o cerință comună a angajatorilor din sectorul tehnologic extrem de competitiv, și reltiv tânăr, al țării.

Experții citați de CNN subliniază că lucrătorii tineri angajați direct de la școală tind să fie mai ieftini, deși alții sugerează că preferința nu se referă doar la menținerea cheltuielilor la un nivel scăzut.

Femeile chineze discriminate și din cauza genului, dar și a vârstei

Pentru multe femei chineze, "blestemul" înrăutățește discriminarea de gen înrădăcinată la locul de muncă . Femeile cu vârste cuprinse în acest interval spun că se confruntă cu presiuni din partea angajatorilor reticenți în a plăti concediul de maternitate. Acestea declară că nu au parte de promovări deoarece angajatorul se teme că își vor lua concediu de lungă durată sau că nu sunt angajate de la bun început.

"Văzând această vârstă, multe companii nu sunt dispuse să te recruteze. (...) Îi preferă pe cei tineri. La urma urmei, s-ar putea să mă căsătoresc și să am copii în ochii lor. Chiar dacă le spun că nu intenționez să mă căsătoresc, nu mă vor crede.", a declarat Han, rezidentă din Beijing, pentru jurnaliștii CNN.

Când Liu, în vârstă de 35 de ani, rezidentă în Shenzhen, s-a întors la locul de muncă la o firmă de bioinginerie după un concediu de maternitate de șase luni, se aștepta să se alăture unui nou proiect. În schimb, a spus ea, a fost concediată brusc și postul ei a fost dat unui proaspăt absolvent.

Câteva luni mai târziu, ea nu și-a găsit încă un alt loc de muncă. Liu, care a solicitat un pseudonim din motive de confidențialitate, crede că concediul de maternitate a fost cauza concedierii sale.

"Ei sunt foarte realiști. Când nu am nevoie de tine, te înlocuiesc cu forță de muncă mai ieftină", a spus ea.

Nici bărbații nu sunt imuni acestor tactici de discriminare. Liu își amintește de un coleg care tocmai devenise tată și care a primit ceea ce ea numește sarcini nepotrivite, cum ar fi trimiterea într-o călătorie de afaceri imediat după naștere. Ea a spus că a văzut, de asemenea, angajați mileniali și de vârstă mijlocie care au fost scoși în evidență prin faptul că li s-a cerut să ridice mâna în ședințe dacă aveau peste 30 de ani sau care nu au fost invitați la petrecerile companiei.

Liu bănuiește că cea mai mare motivație a angajatorilor ține pur și simplu de rezultatele finaciare finale.

"Multe companii iau în considerare eficiența costurilor. Ei cred că salariul meu este mai mare decât al noilor absolvenți, așa că preferă să aleagă absolvenții", spune Liu.

Mici pași spre combaterea discriminării în funcție de vârstă

Cea mai bună modalitate de a ne apăra de discriminarea pe bază de vârstă sau gen este prin reforme juridice, potrivit experților. Yiran Zhang, profesor asistent la Cornell Law School, a declarat că, deși legea muncii din China interzice discriminarea pe motive de etnie, gen și credință religioasă, nu face acest lucru pe motive de vârstă. Și chiar și în domeniile în care a fost oferită o anumită protecție - cum ar fi pentru mamele care își iau concediu de maternitate - aplicarea legii este slabă, iar discriminarea de gen rămâne frecventă, a spus ea.

Zhang adaugă că angajații care reușesc să își dea în judecată angajatorul pot primi doar despăgubiri mici, ceea ce îi descurajează pe unii dintre ei să continue acțiunile în justiție, potrivit CNN.

"O mare parte din discriminarea pe motive de vârstă este de natură intersecțională - discriminare pe criterii de vârstă, sex, sarcină și îndatoriri de îngrijire", a spus profesorul asistent.

Zhang și alți experți au remarcat că au existat în trecut încercări de a legifera împotriva discriminării pe criterii de vârstă, unii politicieni considerând că este o prioritate pentru a ridica rata de natalitate în scădere, dar până acum acestea nu au reușit să treacă în parlament.

Un mic progres a fost înregistrat la începutul acestui an, când mai multe provincii și regiuni au relaxat restricțiile de vârstă pentru posturile de funcționari publici, ridicând limita de la 35 la 40 de ani, potrivit presei de stat.

Între timp, Liu - fost manager de proiect în Shenzhen - speră acum să își câștige existența ca și creator de conținut, astfel încât să nu fie nevoită să se întoarcă la un loc de muncă tradițional, plin de discriminare în funcție de vârstă și gen.

"Am fost atât în companii mari, cât și în companii mici, pot vedea dincolo de trucurile lor. Vreau doar să fug de acolo" , a spus ea.