Datele i-au fost prezentate premierului Nicolae Ciucă, ministrul Transporturilor având discuții și cu Adina Văleanu, comisarul european pentru Transporturi, care ar fi precizat că Bruxelles-ul nu va accepta, sub niciun pretext, încălcarea de către Ucraina a convențiilor internaționale și bilaterale pe mediu.

Nicolae Ciucă a precizat că ambasadorul Ucrainei în România a fost convocat la MAE pentru ca partea română să obțină aprobarea unor verificări în teren. „Întreținerea este de 3,5 metri, ce depășește înseamnă adâncirea canalului. Pe baza măsurătorilor, atât Ministerul Mediului cât și alte instituții vor acțiunea ca atare, inclusiv prin sesizarea Comisiei Europene“, a spus Ciucă. Liderul de la Palatul Victoria a precizat că statul român a solicitat prin Ambasada Ucrainei „ca autoritățile ucrainene să își dea acordul astfel încât navele noastre cu echipamente tehnice, care pot să verifice adâncimea canalului, să poată să meargă inclusiv în partea ucraineană și să execute aceste lucrări“.

Contradicții ale Kievului

Ministerul Infrastructurii din Ucraina a afirmat, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, fiind vorba de un demers economic, în favoarea „porturilor de export“. Ulterior, pe site-ul Ministerului Infrastructurii ucrainean a fost transmis un mesaj cu privire la creșterea adâncimii de navigare: „Conform ordinului din 16 februarie, emis de portul Izmail, pescajul de trecere al navelor în tronsonul de la kilometrul zero al gurii Bîstroe a Dunării, până la kilometrul 77 al gurii Chilia, este de 6,5 metri, iar din kilometrul 77 până la kilometrul 116 al estuarului – 7 metri. La începutul invaziei rusești, pescajul maxim era de numai 3,9 metri. Îndepărtarea sedimentelor s-a făcut ca parte a programului UE «Solidarity Lanes», menit să promoveze dezvoltarea rutelor logistice alternative pentru exporturile ucrainene“.

Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, a precizat în cadrul întâlnirii cu cei din Ministerul Afacerilor Externe din România că acțiunea de dragare are loc doar pentru asigura navigabilitatea până la portul Izmail, nefiind vorba de vreo adâncire. Practic, reiau din mesajul publicat anterior pe Facebook, care se bate cap în cap cu ce spune Ministerul Infrastructurii de la Kiev. La rândul său, MAE a cerut încetarea oricărei activități de adâncire, dacă nu ține exclusiv de întreținerea căii de navigație.

Și unul dintre consilierii lui Volodimir Zelenski, Mihailo Podolyak, a lăsat impresia că încălcarea unor convenții e permisă, dat fiind că Ucraina e încă în război. „Cred că avem acum alte priorităţi, e război. Aceste întrebări legate de ecologia unei regiuni, Delta Dunării, se pot discuta în detaliu la nivelul ministerelor noastre pentru a fi găsite soluţiile necesare“, a afirmat consilierul prezidențial, citat de Antena 3.

Ciolacu, în ofensivă pe subiect

Spre deosebire de colegii din PNL, partid care are atât premierul, cât și ministrul Afacerilor Externe, PSD a fost mult mai vocal. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a cerut încetarea lucrărilor, amintind solidaritatea României: „Poporul român însă nu acceptă să rămână fără această minune a naturii care este Delta Dunării! Vreau să fiu foarte clar: minciunile, manipulările și minimalizarea problemei trebuie să înceteze! Autoritățile române trebuie să ia decizii rapide pentru ca lucrările de pe Bîstroe să înceteze imediat și situația să revină la normal. Vom face apel la toate convențiile internaționale, bilaterale și la toate forurile pentru cauza Deltei Dunării“, a precizat Ciolacu.

Potrivit europarlamentarului PSD Victor Negrescu, autoritățile ucrainene au depus, la începutul lunii februarie, un plan pentru dragarea canalului navigabil Bîstroe, în vederea includerii braţelor Chilia şi Bîstroe în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Ministerul de Externe a transmis oficialilor de la Bruxelles, săptămâna trecută, că România nu este de acord cu lucrări de adâncire a canalului. O solicitare privind poziția Comisiei Europene pe tema Canalului Bîstroe a fost trimisă de ziarul „Adevărul“ Comisiei Europene. De remarcat faptul că toate poziționările ofensive pe temă au venit din partea unor reprezentanți ai PSD.

Ce spun specialiștii despre scandalul Bîstroe

Experții consultați de „Adevărul“ consideră că decidenții de la București trebuie să trateze situația cu prudență, pentru a nu ieși cu imaginea șifonată. „Situația e diferită de acum câțiva ani, pe vremea lui Băsescu. Acum agenda are o chestiune care e mai de viață și de moarte, care unește ambele țări, în contextul războiului. Orice pași ar face statul român trebuie să se raporteze la faptul că o cooperare cu Ucraina nu trebuie să fie afectată în vreun fel. Nu trebuie exagerări, ci cântărite bine toate datele. Diplomația română știe ce are de făcut și știe care sunt interesele statului român. Mă bazez că va fi o reacție competentă și avizată a statului, atât pe canale diplomatice, dar și la nivel de instituții din zona tehnică“, a precizat politologul George Jiglău. Mai mult, a punctat că ar trebui ca discuțiile să nu fie purtate neapărat în spatele ușilor închise, ci să fie cât mai transparente, pentru a nu fi interpretate în „cheie conflictuală, aproape belicoasă“.

Și consultantul politic Adrian Zăbavă susține că situația ar trebui să fie mai atent gestionată, pentru a nu fi ignorate documente internaționale, dincolo de relațiile de bună colaborare mai ales în contextul războiului. „Nu poți să faci abstracție de la convenții, tratate și alte documente pentru că există posibilitatea unor consecințe care trec dincolo de anii războiului. Obiectivul Ucrainei e clar că ține de partea economică, dată fiind situația lor. Pentru România, schimbările pot avea și consecințe naturale. Acestea nu țin un an, doi, trei. Sunt consecințe pe o perioadă îndelungată“, a afirmat Zăbavă.

George Jiglău atrage atenția că o asemenea dispută trebuie abordată prudent, ca să nu se întoarcă împotrivă, prin încurajarea unor mesaje anti-ucrainene: „Pericolul e ca în spațiul public să reiasă la suprafață genul de narative cum că nici ucrainenii nu-s ușă de biserică, nu ne respectă și nu ar trebui să ne dăm peste cap să-i ajutăm“. Și Zăbavă a punctat faptul că subiectul a luat amploare în ultimele zile, fiind reacții din ambele părți, chiar dacă nu erau puse cap la cap toate datele.

Istoricul Cosmin Popa, specializat în spațiul ex-sovietic, susține că e mai degrabă un conflict creat artificial, prin declarații publice, fără a avea date concrete. „Cred că e foarte important ca autoritățile românești să comunice oficial ce s-a întâmplat: într-adevăr e vorba de creșterea adâncimii, a crescut debitul apei? Nu avem nimic asumat. Nu am întâlnit un material, o declarație în care cineva să-și asume o relatare veridică de la fața locului. Avem doar încercări ale unor politicieni de a exploata politic și electoral problema. Cred că ne grăbim foarte tare să comunicăm divergențe cu Ucraina, fiind foarte rezervați în ceea ce privește sprijinul pe care îl oferim“, a avertizat Popa. De altfel, istoricul a subliniat că în momentul atacării Ucrainei, gândul a fost „destructurarea sistemului european de securitate, din care face parte și România“, ceea ce ar trebui să îi pună pe gânduri și pe decidenții de la București.