Unii cercetători au sugerat că biofobiile ar putea fi din ce în ce mai răspândite în societățile moderne, dar măsura în care acest lucru este adevărat rămâne dificil de evaluat.

Frica, dezgustul și alte reacții fobice nu sunt neobișnuite atunci când vine vorba de interacțiunile noastre cu lumea naturală. Cine nu cunoaște pe cineva care se teme de păianjeni sau de șerpi? Într-adevăr, frica de păianjeni (arahnofobie) sau de șerpi (ofidiofobie) sunt considerate a fi printre cele mai frecvente "biofobii", potrivit theconversation.com.

Aceasta din urmă este definită de către Asociația Americană de Psihologie ca fiind "teama față de anumite specii și aversiunea generală față de natură care creează o dorință de afiliere la tehnologie și la alte artefacte, interese și construcții umane mai degrabă decât la animale, peisaje și alte elemente ale lumii naturale".

Există motive evolutive pentru acest comportament: în trecutul nostru ancestral, natura era o sursă potențială de pericol, iar reacțiile fobice față de anumite elemente ale lumii vii pot fi ajutat primii oameni să evite bolile infecțioase sau întâlnirile dăunătoare cu organisme periculoase.

Factorii determinanți ai fricii contemporane față de natură

Dar ce se întâmplă în zilele noastre? Se estimează că mai mult de jumătate din populația lumii trăiește în zone urbanizate, departe de viața sălbatică, și, prin urmare, ne-am putea aștepta la o reducere a prevalenței acestor temeri. Cu toate acestea, oamenii continuă să manifeste reacții fobice puternice față de organismele care nu trăiesc în imediata noastră vecinătate, chiar dacă acestea nu reprezintă amenințări tangibile. Acest lucru este îngrijorător, deoarece poate duce la anxietate excesivă și la evitarea interacțiunilor cu natura, împiedicând persoanele afectate să se bucure de numeroasele beneficii fizice și mentale pe care natura le poate oferi.

Cercetătorii interesați de acest fenomen au început, prin urmare, să exploreze motivele care stau la baza prevalenței susținute a fobiilor de natură în societățile moderne. O ipoteză avansată pentru acest fenomen indică faptul că traiul în zone urbanizate este un factor cheie al fricii de natură în societățile contemporane. Aceleași condiții care ne protejează de întâlniri naturale potențial periculoase implică, de asemenea, oportunități reduse de a interacționa cu natura. Absența unor experiențe regulate în natură și a informațiilor contextuale pe care acestea le oferă pot determina oamenii să evalueze în mod eronat pericolele potențiale asociate cu natura și să conducă la temeri sau dezgust nefondate. Societățile contemporane pot suferi de un cerc vicios al biofobiei, prin care deconectarea de la natură duce la fobii de natură și invers.

În acest context, unii cercetători au sugerat că biofobiile ar putea fi din ce în ce mai răspândite în societățile moderne, dar măsura în care acest lucru este adevărat rămâne dificil de evaluat. Datele privind prevalența fobiilor față de natură sunt puține și, de obicei, sunt colectate la anumite momente specifice în timp, prin intermediul unor sondaje specifice, ceea ce reprezintă o provocare pentru a evalua modul în care acestea s-au schimbat în timp.

Într-un studiu recent, am abordat această întrebare dintr-un unghi diferit, folosind puterea internetului. Ne-am gândit că persoanele care suferă de fobii legate de natură pot căuta informații online despre starea lor și despre cum să facă față acesteia. Folosind date la nivel mondial din căutările pe internet, am evaluat volumul relativ al căutărilor pe internet pentru 25 de biofobii comune între 2004 și 2022.

Cât de răspândite sunt biofobiile în zilele noastre?

Studiul sugerează că cele mai frecvente biofobii includ frica de păianjeni, microbi și germeni (miofobie) și paraziți (parazitofobie). Aceste rezultate coroborează alte rapoarte potrivit cărora frica de păianjeni se numără printre cele mai frecvente fobii legate de natură.

Am constatat, de asemenea, o creștere constantă a volumului de căutări online pentru biofobii între 2004 și 2022, deși cu diferențe semnificative în ceea ce privește tendințele pentru anumite fobii. Interesul pentru unele dintre cele mai comune biofobii, cum ar fi frica de șerpi (ofidiofobia) sau de germeni, este, de asemenea, în creștere, ceea ce sugerează că acestea devin tot mai răspândite.

De exemplu, rezultatele arată că acele căutări pentru frica de microbi au atins un vârf în jurul debutului pandemiei Covid-19, ceea ce oferă dovezi suplimentare ale tensiunilor psihologice cauzate de pandemie. În schimb, doar câteva biofobii au prezentat tendințe negative sau stabile. Aceste tendințe au fost calculate pe baza proporției de căutări pentru biofobii în raport cu numărul total de căutări de-a lungul anilor și, prin urmare, nu pot fi explicate pur și simplu prin creșterea utilizării internetului.

În plus, s-au găsit dovezi că, la nivel de țară, interesul pentru un număr mai mare de fobii legate de natură este legat de procentul populației care trăiește în medii urbanizate, de tendința populației (dacă este în creștere sau stabilă) și de numărul de specii veninoase găsite în țară. În mod specific, interesul pentru mai multe fobii legate de natură este concentrat în țările cu o populație urbană mare, stabilă și stabilită de mult timp, cum ar fi Australia, Canada, Germania, Statele Unite sau Regatul Unit.

Este posibil ca o deconectare de natură să fi avut mai mult timp să se cristalizeze în aceste țări, unde unele persoane au experimentat doar viața urbană în timpul vieții lor. În schimb, multe țări cu o populație urbană mai mică, dar în creștere rapidă, cum ar fi multe țări din Africa și Orientul Mijlociu, au manifestat mai puțin interes online pentru fobiile legate de natură.

Alte posibile explicații pentru rezultate includ aspecte legate de diferențele de acces la internet între țări sau motivațiile din spatele căutărilor pe internet pentru biofobii. De exemplu, populațiile din zonele urbane tind, de asemenea, să aibă un acces mai bun la internet, ceea ce ar putea explica prevalența mai scăzută a căutărilor pentru biofobii în zonele rurale.

De asemenea, s-ar putea ca frica față de natură să fie considerată un răspuns util în zonele mai rurale și, prin urmare, să nu fie ceva cu care oamenii ar căuta modalități de a face față. Suntem, de asemenea, conștienți de faptul că alte motoare de căutare decât Google domină piața în țări precum China și Rusia, ceea ce ar putea afecta, de asemenea, rezultatele noastre.

Cu toate acestea, constatările susțin ideea că deconectarea de natură este în creștere în multe societăți moderne din cauza vieții urbane și are un cost tot mai mare asupra bunăstării umane prin promovarea unor temeri nefondate față de alte forme de viață.

Pe măsură ce societățile umane se urbanizează tot mai mult, riscăm să ne pierdem legătura cu lumea naturală și să dezvoltăm percepții și interacțiuni tot mai negative cu natura. Este timpul să reevaluăm relația noastră cu natura și să dezvoltăm modalități de a reduce decalajul, în loc să îl mărim. Viitorul bunăstării noastre ar putea foarte bine să depindă de acest lucru.