DNA si-a prezentat joi bilantul pentru anul trecut, sefa Directiei spunand ca interventia cetatenilor si a societatii civile a fost vitala, 86% dintre dosare fiind facute pe baza unor sesizari. Kovesi a declarat ca exista sectoare in achizitiile publice in care coruptia e generalizata. Ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a anuntat ca va propune reinvestirea lui Kovesi la sefia DNA. 

Comisarul.ro a transmis LIVETEXT declaratiile de la bilantul DNA:

* Bogdan Licu, prim adjunct parchetul general

Va felicit pentru activitatea absolut extraordinara

Ma raliez parerii doamnei Kovesi, statul trebuie sa acorde o atentie mai mare pentru ducerea la bun sfarsit a recuperarii prejudiciilor, e un lucru esential pentru societatea romaneasca 

* Eduard Helvig, director SRI

Va transmit tuturor salutul si aprecierile SRI, Nu am venit ca un invitat sau observator din afara

SRI e un membru al echipei care lupta impotriva coruptiei. Ne aflam si in acest an in fata unui bilant exceptional al DNA

Suportul masiv al opiniei publice e pe un trend ascendent de la an la an

Din perspectiva SRI lupta anticoruptie e o prioritate de ordin strategic

Scopul SRI e sa reduca amploarea si impactul acestui fenomen asupra cetatenilor

Vreau sa ii asigur pe cei din structurile teritoriale ale DNA acordam o atentie deosebita manierei de colaborare si la nivel teritorial

Romania anului 2016 nu mai e o Romanie resemnata

E limpede ca in Romania coruptia nu mai e acceptata ca mod de viata

E esential parteneriatul institutiilor statului cu cetatenii

In lupta anticoruptie se impune o intensificare a mijloacelor de actiune preventiva

SRI are pe langa rolul de contracarare a coruptiei responsabilitatea majora de prevenire a acestui flagel

Stiu foarte bine ca succesul activitatilor de prevenire nu are impact media, dar e o misiune strategica pe care o indeplinim

* Petre Toba, ministrul Afacerilor Interne:

Nimic nu se compara cu confirmarea venita de la cetateni, cel mai important barometru de evaluare al oricarei institutii publice, iar DNA e in topul institutiilor in care cetateanul are incredere.

Evidentiez si activitatea politistilor detasati la DNA

MAI e una dintre institutiile care sprijina activ munca dvs. Acest suport se manifesta prin politie, jandarmerie, departamentul de informatii si protectie interna

In ce priveste colaborarea dintre DNA si DGA, ar trebui consolidata. Am sa cer Directiei generale anticoruptie sa faca toate eforturile pentru acest lucru

Va asigur de tot sprijinul, suportul si respectul MAI

* Mircea Aron, presedintele CSM:

Actiunile DNA aduc doza aproape zilnica de senzational in presa scrisa, preocuparea acestora nemaifiind goana dupa subiect. Facand abstractie de senzational si indiferent de beneficiile media in zona de rating, e evident ca beneficiul cel mai importat e al societatii.

Nu e extraordinar sa aplici si sa respecti legea, nu e senzational sa fii independent si impartial cand Constitutia iti da acest drept.

Nu e o fapta eroica sa trimiti in judecata un infractor, ci o datorie asumata. Ce se apreciaza ca fiind exceptional intre-o societata asezata e perceput ca normalitate.

Sistemul juridic trebuie decuplat de la regimul senzationalitatii. Se pare ca in Romania dispare cultura normalitatii si apare senzationalul. E clar ca e prea mult senzational in Romania.

Desi societatea romaneasca e in cautare de valori, ca magistrat de cariera si presedinte al CSM, spun ca in Romania justitia e regula, nu exceptia

Procurorii DNA nu sunt importati dintr-un stat ultraperformant, provin din procurorii scoliti in Romania. Ceea ce poate face diferenta e o calitate intriseca a managementului DNA, va felicit pentru activiate si rezultate

Raportul evidentiaza un ritm si o calitate speciala a activitatii, DNA actioneaza cu responsabilitate si fermitate pentru strangerea probelor necesare si pentru stabilirea raspunderii penale

Ce e intr-o oarecare masura surpinzator e ca, desi lupta anticoruptie a fost declarata ca prioritate inca dinainte de aderare, constatam ca numerosi demnitari au subevaluat eficienta institutiilor

Ingrijorarea pe care trebuie sa o manifestam fata de evolutia fenomenului in propriul sistem. Desi numarul a scazut de la 20 la 19, zona ramane dominata numeric de condamnari ale procurorilor.

Atat timp cat CSM isi indeplineste rolul constitutional, munca procurorilor DNA va fi protejata in fata oricaror presiuni sau acte de intimidare. Felicit conducerea si colectivul DNA pentru rezultatele deosebite si va invit pe toti sa va raportati la justitie ca la o normalitate. Restul va veni de la sine.

* Raluca Pruna, ministrul justitiei:

Acum 14 ani, cand PNA, cum se numea atunci, s-a infiintat, aproape nimic nu anunta eficienta pe care o va atinge. Cazurile erau putine si irelevante pentru coruptia sistemica cu care Romania se confrunta.

DNA contribuie decisiv la demolarea mitului urban ca in Romania nu e posibila combaterea coruptiei. Ultimului raport arata o crestere semnificativa a numarului de sesizari din partea populatiei, DNA e la o cota de incredere care depaseste semnificativ increderea in alte institutii fundamentale.

Activitatea DNA a aratat ca nu exista derogare de la respectarea legii, ca dosarele nu se intrumenteaza functie de agenda politica si ca mai devreme sau mai tarziu bratul legii e si in Romania ferm.

Ca procurori DNA aveti o profesie grea. Increderea publicului vine cu un pret mare, in care procurorii DNA nu si-au permis niciun compromis. Sunteti supusi multor presiuni din partea publicului, a mass media Nu puteti reusi singuri.

Cum poate contribui executivul: prin asigurarea unui cadru legislativ stabil, prin asigurarea resurselor umane si materiale. Inteleg ca ministru sa promovez o corectare rapida a dispozitiilor CCR ca fiind neconstitutionale, numeroase si unele cu impact negativ.

Un al doilea element e garantarea finalitatii procesului penal prin asigurarea cadrului care sa permita nu doar condamnarea, ci si recuperarea prejudiciilor Agentia pentru recuperarea bunurilor va fi operationala la sfarsitul primului semestru.

Avem nevoie de ANAF, care sa se asigure ca recupereaza in intregime prejudiciile. Avem nevoie de aplicarea curajoasa a confiscarii extinse. Avem nevoie de corecta implementare a directivei europene care priveste confiscarea extinsa.

Ar trebui sa concepem politici publice in care preventia are un rol mai important Trebuie completata cu o politica mai ampla antisaracie, pentru ca inainte de a ucide, coruptia saraceste.

DNA singura nu poate constitui o politica publica si eficienta pe termen lung. Ministerul Justitiei intelege sa acorde preventiei un rol mai important in aducerea la zi a acestei strategii.

Cum poate contribui executivul: prin asigurarea unui cadru legislativ stabil, prin asigurarea resurselor umane si materiale. Inteleg ca ministru sa promovez o corectare rapida a dispozitiilor CCR ca fiind neconstitutionale, numeroase si unele cu impact negativ.

Un al doilea element e garantarea finalitatii procesului penal prin asigurarea cadrului care sa permita nu doar condamnarea, ci si recuperarea prejudiciilor Agentia pentru recuperarea bunurilor va fi operationala la sfarsitul primului semestru.

Avem nevoie de ANAF, care sa se asigure ca recupereaza in intregime prejudiciile. Avem nevoie de aplicarea curajoasa a confiscarii extinse. Avem nevoie de corecta implementare a directivei europene care priveste confiscarea extinsa.

Ar trebui sa concepem politici publice in care preventia are un rol mai important Trebuie completata cu o politica mai ampla antisaracie, pentru ca inainte de a ucide, coruptia saraceste.

DNA singura nu poate constitui o politica publica si eficienta pe termen lung. Ministerul Justitiei intelege sa acorde preventiei un rol mai important in aducerea la zi a acestei strategii.

Trebuie sa ne asiguram ca DNA are un cadrul legislativ stabil.

Inteleg sa iau act de performanta sustinuta a DNA si sa aplic dispozitiile legii prin propunerea de reinvestire a procurorului sef al DNA.

Cifrele din raport sunt elocvente. Va multumesc ca ministru si ca cetatean.

* Discursul Liviei Stanciu, presedinta Inaltei Curti:

Trebuie sa va marturisesc ca am raspuns cu mare placere invitatiei. Prezentarea raportului de activitate reprezinta un moment de o importanta deosebita in viata institutionala a oricarui organism public.

Consider ca este firesc sa incep interventia prin a va adresa Dvs, doamna procuror sef, conducerii DNA, intregului colectiv de procurori si de specialisti din alte domenii care alcatuiesc corpul profesional al Directiei, cele mai sincere si calde felicitari din partea instantei supreme pentru rezultatele de exceptie pe care le-ati obtinut si in 2015.

Cred ca putem vorbi de o traditie a reusitei in dificila misiune pe care v-ati asumat-o de a lupta in prima linie impotriva acestui flagel, al coruptiei.

Nu o sa insist pe multitudinea de date statistice, dar nu pot insa sa nu remarc cateva date - cifre impresionante ce ne ofera tuturor o imagine mai mult decat clara, obiectiva, a dimensiunii si complexitatii activitatii desfasurate in 2015.

Aceste date releva o crestere impresionanta a numarului cauzelor instrumentate de dvs. comparativ cu 2014, cu peste 20%.

O crestere considerabila a numarului cauzelor in care au fost trimise in judecata persoane cercetate pentru coruptie ori in care au fost incheiate acorduri de recunoastere a vinovatiei. E cu atat mai remarcabil cu cat aceste cifre se raporteaza la cifrele din 2014, la randul lor la fel de impresionante.

Daca as putea spune pe cat de valoros si meritorie e activitatea DNA, nu pot insa sa nu imi manifest ingrijorarea fata de faptul ca mentinerea si cresterea considerabila din an in an a nivelului de performanta al DNA are insa din pacate si o alta semnificatie: mentinerea inca la un nivel destul de ridicat a formelor de manifestare a fenomenului coruptiei.

Va impartaseam anul trecut fiorul rece pe care l-am simtit in momentul in care am citit lista prezentata de procurorul sef continand calitatile celor care au savarsit grave fapte de coruptie si care au fost condamnati de instante in 2014.

Mi se parea ca nu se mai sfarseste, dovedea adevarata dimensiune a fenomenului coruptiei, am vazut cu totii evidentiati de la oameni politici, ministri, primari, avocati, notari, politisti, medici, profesori universitari, oameni din sport si lista poate continua.

Din pacate si in raportul din acest an regasim o lista cel putin la fel de lunga ce contine de asemenea o insiruire tot atat de vasta a calitatilor detinute de cei vinovati de fapte de coruptie.

Am retinut 973 de vinovati condamnati de instante si pot sa va spun ca am retinut cifra, pe cat de meritorie pentru activitatea DNA e atat de neagra pentru noi ca societate.

Concluzia pe care imi permit sa o trag, ca magistrat cu vechime de peste 35 de ani, e ca lupta anticoruptie - oricat de bine sau mai putin bine e dusa la nivelul judiciar - nu e completa si nu va fi niciodata completa daca nu va fi insotita de actiuni la fel de concrete, de clare, de prevenire si de actiuni extrem de ferme de punere in executare a hotararilor judecatoresti definitive de condamnare.

Ma refer la activitatile ulterioare momentului aferent finalizarii procedurilor de judecata.

Daca in ceea ce priveste primul palier, legat de activitatea de preventie, pot sa imi exprim totala incredere ca urmatoarea strategie nationala anticorptie - unde particip permanent la elaborare - trebuie sa identifice cele mai bune mecanisme si practici prin care la nivelul institutiilor publice centrale, locale, mediului de afaceri, fenomenul coruptiei sa fie descurajat si impiedicat sa se mai produca.

In ce priveste al doilea palier, punerea in executare a hotararilor de condamnare pentru coruptie, doresc sa folosesc aceasta ocazie pentru a-mi exprima public profunda ingrijorare asupra riscului pe care ni-l asumam ca societate, riscul acela de a lasa ca eforturile uriase care au fost facute in ultimii ani de sistemul judiciar in lupta anticoruptie sa isi piarda efectele, sa le diminueze prin acceptarea unei lipse de intrasigenta a noastra, a tuturor, si cu atat mai mult a celor cu atributii, in punerea in executare efectiva a masurilor punitive dispuse prin hotarari definitive de condamnare.

Aceasta lipsa de fermitate e manifestata si nu trebuie sa ne facem ca nu o observam.

Am constatat cu totii, e menifestata prin usurinta cu care persoane condamnate la pedeapsa cu inchisoare pentru fapte grave de coruptie beneficiaza de reduceri de pedeapsa, uneori mult prea mari, ca urmare a scrierilor unor lucarari al caror caracter stiintific e cel putin indoielnic, sau cum se spunea intr-un cotidian britanic, aceste lucrari stiintifice reprezinta realizari uimitoare pentru orice om.

"Productivitatea" din penitenciare, spuneau ei, nu e fondata in niciun mod pe zelul academic. Asistam in Romania, se spunea, la o adevarata academie a infractorilor. Oare ne place despre noi sa spuna asa ceva?

Infractorii folosesc prevederile legale care spun ca o lucrare stiintifica reprezinta 30 de zile de inchisoare Oare faptul ca in mai putin de 2 ani s-au scris 440 de lucrari nu ar trebui sa ne puna mari intrebari?

Oare nu aveau dreptate britancii cand spuneau ca in Romania in penitenciare exista campioni ai oamenilor de stiinta? In fata lor ar trebui sa se incline pana si Balzac.

Lipsa de fermitate despre care vorbeam se manifesta in ultima perioada nu numai pe aceasta latura, ci si prin faptul ca acceptam si ma intreb oare de ce ca parte din dispozitiviul hotararilor de condamnare a coruptilor sa nu fie pusa in executare.

Ma refere in principal la deciziile de recuperare a prejudiciilor si indisponibilizarea bunurilor provenite din infractiuni Oare nu e necesar pentru noi ca societate sa ne recupaream pagubele?

* Declaratiile premierului Dacian Ciolos:

In ultimii 25 de ani, Romania s-a confruntat cu un fenomen de mare amploare al coruptiei. Acolo unde viata politica si administratia trebuiau sa actioneze in interes public am asistat la acapararea statului de catre corupti.

A devenit clar ca mai devreme sau mai tarziu coruptia se pedepseste.

Raportul MCV arata o crestere a sesizarilor din partea populatiei. Cresterea increderii in institutii e posibila doar daca exista un angajament comun parlament - guvern - sistem judiciar.

Pregatim lansarea noii strategii anti-coruptie. E important ca in perioada urmatoare Romania sa aloce mai multe resurse prevenirii coruptiei si educatiei.

Trebuie sa ne gindim tot mai serios ca tinerii de azi vor reinnoi in timp clasa politica si corpul functionarilor. E evident ca aceste obiective nu pot fi atinse daca sectorul public e atins de coruptie.

Actiunile de combatere a coruptiei dau rezultate. Sunt constient ca reforma administratiei publice va contribui la reducerea sau eliminarea unor focare de coruptie din administratie.

Teama de a asuma decizii, de multe ori de frica DNA cum s-a impamintenit in ultima perioada, poate veni din lipsa de claritate sau transparenta a cadrului legislativ.

Cred ca teama de DNA nu e din cauza DNA, ci din cauza incapactitatii noastre de a tine pasul cu progresul DNA.

Luam masuri pentru recuperarea prejudiciilor. In iunie, Agentia speciala va fi operationala. Operationalizarea agentiei va veni in sprijinul masurilor DNA de inghetare a bunurilor obtinute prin coruptie.

* Declaratiile presedintelui Klaus Iohannis:

Va felicit pentru bilantul din 2015. Prin prezenta mea aici vreau sa dau inca o data un semnal puternic de sprijin pentru lupta anticoruptie si statul de drept.

De la an la an, acitivitatea DNA a devenit tot mai eficienta. Sunteti un model de institutie functionala si ati creat un standard de performanta. Ati castigat aprecierea cetatenilor, care isi doresc sa traiasca intr-o societate dreapta, fara coruptie

Rezultatele dvs, apreciate si dincolo de granite, sunt o garantie ca procesul de consolidare a statului de drept se afla pe drumul cel bun.

Remarc mentinerea stabilitatii cadrului legislativ si faptul ca s-a evitat pericolul unor legi precum amnistia, gratierea.

Incuviintarea de catre Parlament ramane insa un capitol cu restante periodice. Imunitatea parlamentara nu are voie sa se transforme intr-o piedica.

Recuperarea prejudicilor ramane o tema importanta. Nu putem permite ca persoane imbogatite prin incalcarea legii sa se bucure de foloasele necuvenite.

Cred ca avem nevoie de actiune coerenta din partea autoritatilor si trebuie operationalizate cu adevarat institutiile.

Anul trecut au fost trimise in judecata 497 de persoane cu functii, dintre care 32 de demnitari. Asta ne arata ca flagelul coruptiei continua sa afecteze profund societatea.

De aceea, lupta anticoruptie nu s-a terminat, ci trebuie sa continue cu motoarele turate la maximum.

In paralel, cred ca e necesara dezvoltarea unor politici publice si a unei legislatii care sa puna accent pe educarea populatiei privind coruptia, dar si pentru prevenire. Pe langa caracterul judiciar si punitiv, lupta anti-coruptie trebuie sa capete si o dimensiune educativa .

Strategia anticoruptie aflata in lucru la Ministerul Justitiei va insista asupra masurilor de preventie.

Activitatea DNA are si un alt efect, resimtit deja la nivel profund: a inceput sa schimbe societatea la nivel de mentalitati si practici.

Chiar si ale elitei politice si administrative: legea e aceeasi pentru toti, coruptia e inacceptabila. DNA a arata ca aceste principii nu sunt simple deziderate, ci trebuie si pot deveni realitate. O societate cladita pe acest fundament are mai multe sanse de prosperitate.

Veti avea in mine un partener. Am convingerea ca veti continua eforturilor pentru consolidarea statului de drept Va urez succes in activitate.

* Laura Kodruta Kovesi, sefa Directiei Anticoruptie:

La bilantul de azi participa procurori, politisti, specialisti, grefieri, precum si invitati din institutiile cu care colaboram.

Anul trecut am prezentat cele mai mari cifre de la infiintarea institutiei. Anul acesta cifrele sunt mult maimari

Au fost trimisi in judecata de 5 ori mai multi ministri si parlamentari decat acum doi ani. Am instituit masuri asiguratorii de aproape jumatate de miliard de euro

Evolutiile pozitive ne dau imaginea unei institutii care actioneaza curajos si eficient. Aceste rezultate ne obliga sa lansam o discutie despre necesara reforma a statului in privinta prevenirii coruptiei

Dosarele ne arata ca nu am prins toti coruptii. Coruptii ne arata o vulnerabilitate.

Mecanismele se repeta. Exista sectoare in achizitiile publice in care coruptia e generalizata

Faptele de coruptie au efecte directe asupra noastra, a tuturor. In multe cazuri, sumele date mita sunt obtinute prin evaziune fiscala. Astfel, banii de salarii sau investitii intra in buzunarele functionarilor corupti

Cetatenii sunt afectati de calitatea drumurilor, cand receptia drumurilor se face dand mita

In dosarele trimise in judecata, 431 milioane euro reprezinta sumele date mita - adica aproape bugetul pentru cofinantarea bugetului de autostrazi in 2016, 2017, 2018

Sunt tot mai multe condamnari, mai multe dosare. Rezultatele anchetelor DNA trebuie sa fie un semnal puternic. E necesara o strategie anti-coruptie.

Exista institutii publice in care coruptia creste in fiecare an. S-a triplat numarul de cazuri fata de cei care gestioneaza banul public.

O treime din numarul sefilor de CJ sunt trimisi in judecata. E o coincidenta? Cu siguranta e rezultatul procedurilor netransparente de achizitii

In continuare se vor folosi banii cetatenilor pentru cumparat aparatura medicala de la firme de apartament

Recuperarea produselor infractiunilor a fost o componenta importanta in 2015. A crescut gradul de recuperare. Au fost luate masuri asiguratorii de aproape jumatate de miliard de euro.

Unii condamnati beneficiaza de complicitatea unor autoritati.

DNA a trimis peste 110 cereri de comisii rogatorii internationale. Este cel mai mare numar de la infiintare. Probele obtinute astfel arata ca nici un infractor nu trebuie sa se simta in siguranta

In dosarele DNA cu decizii definitive statul roman are de recuperat circa 200 milioane euro. Este important ca hotararile definitive sa fie executate. Sa nu uitam ca aceste sume apartin bugetului de stat si trebuie utilizate in folosul societatii.

Activitatea procurorilor DNA se face sub controlul judecatorilor. 970 inculpati au fost condamnati definitiv. Pentru prima data in ultimii ani, procentul de achitari a scazut la 7,63%.

Durata de judecare a scazut, Justitia depune un efort urias pentru investigare si solutionare.

Apoi, vedem deseori cum unii condamnati nu executa integral pedeapsa. Unii sunt eliberati folosind tertipuri administrative. Aceasta duce la scaderea autoritatii statului. Practica judiciara e neunitara.

Am solicitat recurs in interesul legii ca ICCJ sa decida daca un condamnat poate fi eliberat anticipat fara sa fi fost recuperat integral prejudiciul.

Uneori, oamenii ar vrea ca DNA sa rezolve si probleme pe care nu le avem in jurisdictie Trebuie actiuni preventive anti-coruptie.

Principala provocare e cresterea continua a volumului de activitate. Numarul dosarelor de realizat a depasit 11.000. Fiecare procuror a avut de solutionat in medie peste 100 de dosare.

Avem de solutionat peste 7.100 de cauze in acest moment, dublu fata de cat putem solutiona intr-un an. O solutie e cresterea numarului de procurori si politisti.

Trebuie acceptat ca nu putem astepta mai mult de la procurori fara strategii de prevenire a coruptiei.

Este necesara o interventie legislativa, dar aceasta nu trebuie sa afecteze competentele procurorilor. Ne dorim sa fim consultati cand e vorba despre modificarea legislatiei.

A fost vitala interventia cetatenilor si a societatii civile.

Rezultatele obtinute se reflecta si in schimbarea modului in care publicul se raporteaza la DNA: peste 86% din dosarele inregistrate anul trecut se bazeaza pe sesizari ale persoanelor fizice si juridice sau ale unor institutii. DNA se bucura de o incredere de 61%.

La fel ca si anii anteriori, activitatea DNA a fost apreciata si de Comisia Europeana in raportul MCV. 

O alta caracteristica a anului 2015 a fost eficienta cooperarii cu principalele institutii partenere, carora le multumesc le multumesc ambasadelor pentru sprijinul si suportul constant.

In 2016, prioritatile DNA vor viza si coruptia in administratia publica locala, in institutiile de control si cele de executare a pedepselor, frauda cu fonduri UE, recuperarea prejudiciilor si confiscarea extinsa.

Toate aceste rezultate pozitive nu ar fi fost posibile fara contributia procurorilor, politistilor si specialistilor. Le multumesc.

Dragi colegi, va multumesc pentru efortul din acest an, pentru solidaritatea, curajul si determinarea cu care ati lucrat. Sunteti cel mai important capital al institutiei. A fost un an greu, in care am fost atacati constant.

S-a incercat si se incearca schimbarea procedurilor. Munca noastra i-a nelinistit si deranjat pe cei care credeau ca functia este o garantie a intangibilitatii.

Am avut alaturi de noi in aceasta lupta cel mai important aliat: cetatenii Romaniei. Sunt mii si mii de oameni alaturi de noi. Sunt acei oameni cinstiti care vor o societate cladita pe corectitudine. Sunt acei oameni care acum cateva luni au strigat in strada "Coruptia ucide"

                                             ***

Discurs INTEGRAL procuror șef D.N.A. - Bilanț 2015

Domnule președinte al României
Onorați membri ai prezidiului
Stimați invitați
Dragi colegi,

Bine ați venit la prezentarea Raportului de Activitate al DNA pe anul 2015.
La bilanțul de astăzi participă procurori, polițiști, specialiști, grefieri și personalul administrativ al DNA, precum și invitați din partea instituțiilor cu care colaborăm.

În analiza de anul trecut am prezentat cele mai mari cifre de la înființarea instituției.
Anul acesta rezultatele sunt mult mai mari.

Au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu.
Au fost trimiși în judecată de 5 ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013: 1 prim ministru, 5 miniștri, 16 deputați și 5 senatori. Este cel mai mare număr de demnitari investigați de DNA într-un an.
Am instituit măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro.
Sunt cele mai impresionante cifre de la înființarea DNA.
Evoluțiile pozitive ne dau imaginea unei instituții care funcționează pro-activ, eficient, ferm și curajos.

Aceste rezultate ne obligă să lansăm și o discuție despre necesara reformă a statului în ce privește prevenirea și combaterea corupției.

Este bine că avem în fiecare an tot mai mulți inculpați pentru corupție?
Este bine că sunt tot mai multe persoane condamnate?

Răspunsul trebuie să-l dea societatea.

Dosarele aflate în lucru ne arată, însă, că nu am prins toți corupții. Rezultatele noastre demonstrează că există vulnerabilități majore care pun în pericol buna funcționare a societății.
Corupția are efecte dramatice și se manifestă prin aceleași acțiuni repetitive. În lipsa unor măsuri clare de prevenire și control, tipologia faptelor investigate și mecanismele care au permis săvârșirea faptelor se repetă.

Există sectoare în domeniul achizițiilor publice în care corupția este generalizată. De multe ori, atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor sunt condiționate de primirea unor sume de bani mascate prin înțelegeri frauduloase sau contracte fictive.
Faptele de corupție au efecte directe asupra noastră, a tuturor. În multe cazuri sumele care se dau mită funcționarilor sunt obținute prin evaziune fiscală, delapidare sau alte infracțiuni. Astfel, banii care ar fi trebuit să ajungă la salarii sau pentru investiții publice intră în buzunarele funcționarilor corupți.
Corupția se reflectă în calitatea și prețul serviciilor de care beneficiază cetățenii.
Cetățenii sunt afectați de calitatea drumurilor când recepția lucrării se face plătind mită.
Cetățenii plătesc un preț mai mare când se dă mită pentru punerea pe piață a medicamentelor.

În dosarele trimise în judecată banii dați mită au fost de 431 milioane euro. O sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanțarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 și 2018.

Aproape 500 de persoane cu funcții conducere au fost trimise în judecată. O creștere cu 30% față de anul trecut.
Vedem cum în fiecare an îndepărtăm tot mai mulți funcționari corupți. Finalizăm tot mai multe dosare. Sunt tot mai multe condamnări.

A dus acest efort la instituții mai curate?

Rezultatele anchetelor DNA trebuie să fie un semnal puternic. Este necesară o abordare strategică de prevenire a corupției. Este necesară o comunicare în timp real între toate instituțiile care verifică achizițiile publice. O cooperare mai strânsă cu sectorul privat poate duce la creșterea încrederii investitorilor corecți în a semnala eventuale fapte de corupție.

Există instituții publice în care corupția crește în fiecare an.
S-a triplat numărul trimiterilor în judecată față de cei care administrează fonduri din bugetul public.
Peste 100 de primari și președinți de consilii județene au fost trimiși în judecată.
O treime din președinții consiliilor județene din România sunt trimiși în judecată.
Este o coincidență? Este o legătură cu funcția publică și bugetul administrat?

Cu siguranță este rezultatul unei modalități netransparente de folosire a bugetului public.
Cât timp planificarea unei achiziții publice nu va fi transparentă se va folosi bugetul pentru achiziții supraevaluate. În continuare se vor folosi banii cetățenilor pentru achiziții de aparatură medicală scumpă de la firme de apartament în timp ce spitalele nu pot asigura minime condiții pentru pacienți.
Cât timp se poate decide discreționar ordinea efectuării plăților, vor fi în continuare funcționari care vor primi mită pentru a favoriza anumite firme.

Recuperarea produselor infracțiunii a fost o componentă importantă în anul 2015. Compartimentul de investigații financiare al DNA a fost operaționalizat, ceea ce a determinat creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor.
Au fost luate măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro.
De multe ori, în cauzele instrumentate de DNA sunt implicate persoane ce obțin profituri uriașe și beneficiază uneori de complicitatea unor autorități. Bunurile sunt deseori disimulate prin acte juridice fictive. Se folosesc companii off-shore. Se deschid conturi bancare în alte jurisdicții. Se achiziționează bunuri în alte țări.
DNA a trimis peste 110 cereri de comisii rogatorii internaționale către autoritățile judiciare străine pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. Este cel mai mare număr comisii rogatorii de la înființarea DNA. Probele obținute în acest mod arată că nici un infractor nu trebuie să se simtă în siguranță, indiferent unde și-a ascuns banii.

În dosarele DNA în care s-au pronunțat hotărâri definitive în anul 2015 statul român are de recuperat aproape 200 milioane euro. Această sumă ar trebui să intre efectiv în bugetul statului dacă ea va fi executată de organele fiscale.
Așa cum am mai susținut este important ca hotărârile judecătorești definitive să fie executate efectiv. Doar așa scopul pedepsei poate fi atins.
Să nu uităm că aceste sume aparțin de drept bugetului de stat și trebuie să fie utilizate în folosul societății.

Finalitatea dosarelor constituie un element relevant în analiza noastră. Activitatea judiciară a DNA s-a realizat de 33 de procurori care au avut peste 14.700 participări în ședințele de judecată.
Activitatea procurorilor din DNA se desfășoară sub controlul judecătorilor.
Instanțele de judecată au condamnat definitiv 970 de inculpați trimiși în judecată de DNA. Soluțiile pronunțate de instanțe au confirmat caracterul obiectiv și profesionist al dosarelor DNA.
Pentru prima dată în ultimii ani, procentul de achitări a scăzut la 7,63%.
Durata de judecare a dosarelor scăzut, deși sunt tot mai multe cauze trimise la instanțe. În 2015 cauzele judecate definitiv în mai puțin de un an au crescut cu peste 60%.
Am fost preocupați de hotărârile instanțelor judecătorești pentru evitarea soluțiilor diferite pe aceleași probleme de drept. Înalta Curte de Casație și Justiție este reperul de jurisprudență în funcție de care ne orientăm practica.

Trebuie să ne asigurăm că soluțiile definitive sunt respectate și executate ca o garanție a statului de drept.
Justiția depune un efort uriaș pentru investigarea și soluționarea cauzelor de corupție, folosind resursele financiare ale societății. Apoi, vedem de multe ori cum mecanismele și procedurile judiciare sunt interpretate și aplicate diferit. Unii condamnați nu execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberați condiționat fără a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri administrative.
Astfel de situații duc treptat la pierderea autorității statului și la o lipsă gravă de încredere în instituții.
Deși dispozițiile codului penal care au intrat în vigoare de 2 ani prevăd că liberarea condiționată poate fi acordată numai dacă s-a recuperat prejudiciul, practica judiciară este neunitară. Am solicitat promovarea unui recurs în interesul legii pentru ca Înalta Curte de Casație și Justiție să decidă.

Justiția este un serviciu public, iar de multe ori funcționăm sub presiunea unei cereri sociale foarte mari.

Nivelul de așteptare privind activitatea DNA a devenit foarte ridicat. Uneori, oamenii ar vrea ca DNA să rezolve și probleme pe care nu le avem în atribuții. Aceasta nu înseamnă că așteptările cetățenilor nu sunt legitime sau că nu trebuie satisfăcute.
Dar lupta împotriva corupției nu trebuie să însemne doar arestări, inculpări și condamnări în dosarele DNA.
Acțiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acțiunile preventive desfășurate de celelalte instituții și autorități ale statului, de mediul educațional și cel de afaceri.

Principala provocare pentru DNA în această perioadă este determinată de creșterea continuă a volumului de activitate.
Numărul dosarelor a ajuns la peste 11.000. Dublu față de acum 5 ani.
Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată de 97 procurori. Fiecare procuror a avut de soluționat în medie peste 110 dosare. Un număr atât de mare de dosare complexe influențează durata de soluționare a cauzelor.
Iată cum arată un singur dosar al DNA.
Acest dosar este la un procuror care mai are și alte zeci de dosare în lucru.

În acest moment avem de soluționat peste 7.100 de cauze. Dublu față de cât putem soluționa noi într-un an.

O primă rezolvare ar fi creșterea numărului de procurori și polițiști. Dar această soluție nu va fi eficientă dacă evoluția volumului de activitate va avea același ritm.
Trebuie acceptat că nu putem aștepta mai mult de la procurori dacă lucrurile nu se schimbă.
O astfel de schimbare trebuie realizată prin strategii serioase și reale de prevenire a corupției.

Prevederile neconstituționale au creat în unele situații un vid legislativ, de natură să genereze incertitudine juridică și practică neunitară. Este necesară o intervenție legislativă, dar aceasta nu trebuie să afecteze competențele sau instrumentele investigative. Ne dorim să fim consultați în mod real cu privire la modificările legislative care ne privesc activitatea.
A fost vitală pentru noi intervenția cetățenilor și a societății civile atunci când s-a încercat limitarea intempestivă a competențelor investigative.
Pentru a avea rezultate nu trebuie să peticim justiția, ci trebuie să-i oferim instrumentele de care are nevoie.

Rezultatele obținute se reflectă și în schimbarea modului în care publicul se raportează la DNA. Numărul tot mai mare de persoane care sesizează fapte grave este o dovadă în acest sens. Peste 86% din dosarele înregistrate anul trecut sunt bazate pe sesizări ale persoanelor fizice ori juridice și instituții publice.

Ne motivează faptul că încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înființarea instituției. DNA se bucură de o încredere de peste 61%, cel mai mare nivel de încredere pentru o instituție din sistemul judiciar.

Este de remarcat faptul că, la fel ca și în anii anteriori, activitatea DNA a fost apreciată de Comisia Europeană. Rapoartele elaborate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare au apreciat ca impresionante rezultatele DNA, arătând totodată că au fost respectat drepturile fundamentale în procesul penal.

O altă caracteristică a anului 2015 a fost eficiența cooperării cu principalele instituții partenere, cărora le mulțumesc. Singura posibilitate de a oferi un răspuns eficient fenomenului infracțional este dialogul între toți cei implicați și identificarea de soluții comune.
Continuarea și accentuarea cooperării internaționale reprezintă o prioritate a DNA și mulțumesc ambasadelor pentru sprijinul în realizarea programelor internaționale, a cererilor de asistență judiciară și suportul lor constant al activității noastre.

În 2016, dincolo de continuarea instrumentării dosarelor de corupție la nivel înalt, prioritățile DNA vor viza și investigațiile privind :
- corupția în administrația publică locală;
- corupția în sistemul judiciar;
- corupția în instituțiile de control și executare a pedepselor;
- corupția în achiziții publice, în special în domeniul sănătății și infrastructură;
- frauda cu fonduri europene;
- recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă.

Activitatea DNA trebuie să continue să fie definită prin profesionalism, consecvență, operativitate, eficiență, responsabilitate și transparență.

Doamnelor și domnilor,

Toate aceste rezultate pozitive nu ar fi fost posibile fără contribuția profesională a procurorilor, polițiștilor, specialiștilor, grefierilor și a întregului personal care lucrează în DNA.

Dragi colegi,

Vă mulțumesc pentru efortul consecvent, continuu și profesionist din acest an. Vă mulțumesc pentru solidaritatea, curajul și determinarea cu care ați lucrat. Prin munca pe care o faceți, sunteți cel mai important capital al instituției noastre.
Am trecut împreună un an greu. A fost un an în care, datorită anchetelor noastre am fost atacați în mod constant. S-a încercat și se încearcă modificarea procedurilor și a posibilităților de investigare. Munca noastră i-a neliniștit pe mulți din cei ce se credeau de neatins. Munca noastră i-a deranjat pe cei care credeau că funcția este o garanție a intangibilității.
Dar noi am continuat cu corectitudine și profesionist. Și acesta a fost cel mai bun răspuns.
În această luptă am avut alături de noi cel mai important aliat: cetățenii României. Fără ei munca noastră nu ar fi fost posibilă. Sunt mii și mii de oameni alături de noi și de munca noastră. Sunt acei oameni cinstiți care vor o societate clădită pe corectitudine și respect. Sunt acei oameni onești care în urmă cu doar câteva luni au strigat în stradă – corupția ucide.
Această conștientizare a societății este cea care ne ajută cel mai mult în lupta împotriva corupției.
Iar noi trebuie să continuăm să investigăm faptele de corupție. Să ne dedicăm activitatea pentru curățarea țării. Să rămânem implicați serios și să anchetăm corupții indiferent de funcție sau de averea pe care o au. Să fim curajoși și determinați.
Să îndeplinim această așteptare a societății de a avea o Românie fără corupție. Pentru asta însă... toți cei care suntem aici, în această sală, va trebui să dorim în continuare același lucru.

* Discursul COMPLET al preşedintelui:

În primul rând vă felicit pentru bilanţul activității din anul 2015! Prin prezența mea aici doresc să dau încă o dată un semnal puternic de sprijin pentru lupta anticorupție, pentru întărirea statului de drept și a independenței justiției.

De la an la an, activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a devenit tot mai eficientă, prin numărul de dosare instrumentate şi complexitatea lor, precum şi prin hotărârile definitive de confiscare şi recuperare a unor bunuri provenite din infracţiuni. Sunteţi un model de instituţie funcţională şi ați creat un standard de performanță.
Prin activitatea și reușitele dumneavoastră ați câștigat aprecierea cetățenilor României, care își doresc să trăiască într-o societate dreaptă, într-o țară fără corupție, în care instituțiile, cei aleși să îi reprezinte și cei care îndeplinesc funcții publice sunt realmente în serviciul oamenilor.
Rezultatele obţinute de dumneavoastră în lupta anticorupţie, apreciate și dincolo de granițele României, sunt o garanţie că procesul de consolidare a democraţiei şi a statului de drept în România se află pe drumul cel bun.
Am convingerea că vom reuşi să fim din ce în ce mai puternici în aplicarea principiului constituţional conform căruia nimeni nu este mai presus de lege şi să ne aliniem practicilor consacrate în statele cu democraţii consolidate, care pun cetăţeanul în centrul oricărei politici publice.

Doamnelor și domnilor,
Permiteți-mi să remarc în același timp menținerea stabilității cadrului legislativ și faptul că s-a evitat pericolul unor legi sau alte acte normative care ar fi riscat să îngrădească lupta anticorupție, cum ar fi amnistia și grațierea, sau modificări intempestive la Codul Penal sau la Codul de procedură penală.
Încuviințarea de către Parlament a cererilor justiției rămâne însă un capitol cu restanțe periodice. Doresc să subliniez încă o dată faptul că imunitatea parlamentară nu are voie să se transforme într-o piedică împotriva luptei anticorupţie.
O altă temă importantă rămâne recuperarea prejudiciilor produse statului prin fapte de corupţie comise de persoane pentru care s-a stabilit vinovăţia, prin decizie judecătorească definitivă. Nu putem permite ca persoane care s-au îmbogăţit prin încălcarea legii penale să se bucure în continuare de respectivele foloase necuvenite. Cred, din acest punct de vedere, că avem nevoie de acțiune coerentă din partea autorităților și că trebuie operaționalizate cu adevărat instituțiile cu atribuții, care să recupereze prejudiciile.

Doamnelor și domnilor,
Pe parcursul anului trecut, cum am auzit, au fost trimise în judecată 497 de persoane cu funcţii de conducere, dintre care 32 sunt demnitari. Acest fapt ne arată că flagelul corupţiei continuă, din păcate, să afecteze profund societatea noastră. De aceea, lupta împotriva corupţiei nu numai că nu s-a încheiat, dar trebuie să continue cu motoarele turate la maximum, iar DNA va trebui să rămână un jucător cu rol central în combaterea acestui fenomen extrem de nociv pentru societate.
În paralel, cred că este necesară dezvoltarea unor politici publice şi a unei legislaţii care să pună accent și pe educarea cetăţenilor, în special a tinerilor, cu privire la efectele negative ale corupţiei de orice fel, precum şi pe măsurile de prevenire a faptelor de corupţie.
Pentru o schimbare durabilă în societatea românească, am convingerea că pe lângă caracterul judiciar și punitiv, lupta anticorupţie trebuie să capete și o componentă educativă.
De altfel, Strategia anticorupţie pentru perioada 2016-2020, care se află în lucru la Ministerul Justiţiei, urmează să pună accentul nu doar pe stabilitatea cadrului legislativ anticorupţie, ci şi pe tratarea incidentelor de integritate ca eşecuri de management al instituţiilor publice, insistând asupra importanţei analizei post-incident şi asupra măsurilor de prevenţie.

Doamnelor și domnilor,
Rezultatele DNA sunt de la an la an mai bune, fiind apreciate de cetăţeni, dar şi remarcate în plan extern. Bilanţul pe 2015 este o nouă dovadă în acest sens.
Dar, dincolo de dosare și condamnări, activitatea Direcției Naționale Anticorupție are și un alt efect, care se resimte deja și se va resimți pe termen lung la nivel profund. Activitatea DNA a început să schimbe societatea la nivel de mentalități și practici, să schimbe modul de funcționare a autorităților și instituțiilor publice și chiar a elitei politice și administrative.
Legea este aceeași pentru toți, respectarea ei nu este opțională, iar corupția este inacceptabilă. Prin activitatea sa, DNA a început să arate că aceste principii nu sunt simple deziderate, greu de atins în România, ci că ele trebuie și pot să devină realitate. O societate care se clădește pe un asemenea fundament are mai multe șanse de dezvoltare și de prosperitate.

Ca Președinte al României, veţi avea în mine un partener în activitatea dumneavoastră și în aplicarea acestor principii. Am convingerea că veţi continua eforturile pentru consolidarea statului de drept şi a democraţiei în România, astfel încât cetăţenii să aibă sentimentul că trăiesc într-o Românie sigură şi dreaptă.
Vă urez succes în activitatea dumneavoastră viitoare!”

 

Distribuie Distribuie Comentarii