Bihor: O colecţie de imagini-document despre istroromâni, comunitate pe cale de dispariţie, realizată de trei orădeni
Orădeanul Constantin Demeter, doctor în istorie, a realizat, împreună cu doi prieteni, Gheorghe Petrilă şi Ovidiu Gabor, toţi trei pasionaţi artişti fotografi, o colecţie de imagini-document despre cei mai vechi români, pe cale de dispariţie, încă trăitori în peninsula Istria din Croaţia.
O parte din sutele de fotografii realizate în anul 2019 au fost prezentate, de Ziua Limbii Române, în 31 august 2021, într-o expoziţie la Muzeul Naţional al Satului. În prezent, la invitaţia Ambasadei României în Croaţia, cu ocazia Zilei Naţionale a României, 60 de lucrări cu chipuri de istroromâni sunt expuse, până duminică, la Galeriile Klovicevi Dvori din Zagreb.
"Totul a început în sala de curs la universitate. Am avut un curs special intitulat "Istoria românilor de pretutindeni", susţinut de profesorul universitar Sever Dumitraşcu. M-a impresionat foarte mult că e cea mai mică comunitate istorică de români din Europa şi cea mai îndepărtată. Că sunt pe cale de dispariţie şi că în cel mult 50 de ani nu vor mai fi istroromâni nicăieri. Atunci mi-am dorit să-i vizitez. La ei acasă", a declarat, pentru AGERPRES, Constantin Demeter.
Foto: (c) Constantin Demeter/Arhiva personală
Era prin anul 2015, povesteşte el. Azi este absolvent al Facultăţii de Istorie din Universitatea orădeană şi cu doctorat. Cu gândul la istroromâni, a început să lucreze la un proiect pentru finanţare nerambursabilă, care i-a luat şapte luni, şi, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a ajuns în Istria în anul 2019.
"Am făcut proiectul, pe care l-am numit "Românii Apuseni: Istroromânii - Monografie fotografică", prin asociaţia Etno Foto Art a prietenului meu Ghiţă Petrilă, artist fotograf, şi ni s-a alăturat, cu maşina, un alt artist fotograf orădean, Ovidiu Gabor. Noi ne cunoşteam de la Fotoclubul Nufărul şi aşa am făcut echipă", a spus Constantin Demeter.
Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
Timp de două săptămâni, în perioada 24 august - 6 septembrie 2019, cei trei prieteni au fost "trubadurii Istriei", după spusele istoricului, un areal nu mai mare decât judeţul Bihor, lung de 90 de kilometri şi lat de 60 km, ale cărui principale aşezări sunt localităţile Zejane şi Şuşnieviţa, cu mai multe cătune.
Cei trei prieteni au avut ca ghid de studiu o hartă făcută, în premieră, de cercetătorul Sextil Puşcariu în timpul cercetărilor lui despre istroromâni, începute prin anul 1906. Le-a ajutat, chiar dacă unele denumiri s-au schimbat şi s-au croatizat. Dacă pe vremea lui Sextil Puşcariu în satul Şuşnieviţa trăiau în jur de 2.000 de oameni, numărul lor a ajuns astăzi la circa 200.
Foto: (c) Constantin Demeter/Arhiva personală
Au bătut la pas 2.629 de kilometri şi 26 de sate în căutarea celor numiţi 'românii apuseni'. Au dormit în fiecare noapte în altă parte, în alt sat, în case de oaspeţi sau la bătrânii locului. Azi nu sunt mai mult de 500 de istroromâni, din care doar circa o sută, majoritatea în vârstă, mai vorbesc dialectul istroromân.
Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
"Când am ajuns acolo, am avut sentimentul că o carte de lingvistică din bibliotecă a prins viaţă. Sunt amintiri de neuitat. Am avut impresia că am redescoperit o comoară uitată. A fost ceva deosebit. Ca istoric, am simţit că stau de vorbă cu străbunicii mei care au reînviat, că stau de vorbă cu un bătrân din Munţii Apuseni, care vorbea limba română fără să fi fost niciodată în România", a mărturisit, cu emoţie, Constantin.
Branco Ajkler din satul Nosolo
Foto: (c) Constantin Demeter/Arhiva personală
Într-un singur sat, aproape de mare, localnicii se ocupă cu repararea bărcilor, restul sunt sate în care locuitorii cultivă viţă-de-vie, măslini şi cresc animale. Oamenii sunt foarte credincioşi, bisericile sunt mici, spaţii de retragere în propriul suflet, cu preoţi însă croaţi. Cei mai mulţi săteni s-au confesat spunând că au învăţat limba străveche pe genunchii bunicilor.
"Ne-am înţeles cu localnicii, pentru că 50 sau 60% din dialectul lor sunt cuvinte româneşti, e adevărat vechi, arhaice. L-am rugat pe un sătean să ne spună Tatăl Nostru şi, la un moment dat, zice: 'Şi ne iartă nouă păcatele noastre, Precum iertăm şi noi şi celor care ne ofendescu.' E foarte interesant. Pe lângă fotografii, am făcut şi scurte filmări cu telefonul, că nu am avut altceva", a relatat, pentru AGERPRES, şi Ovidiu Gabor.
Elena Huharic
Foto: (c) Constantin Demeter/Arhiva personală
Un film documentar despre viaţa istroromânilor a realizat, cu câţiva ani în urmă, un alt bihorean, realizator tv, Cristian Tabără.
Autorii fotografiilor-document au făcut peste o mie de instantanee, apoi o primă selecţie de 660 de fotografii, din care au ales, pentru expoziţia de bază, 120 pentru a fi printate, din care, pentru a se acomoda la spaţiile galeriilor, au rămas pentru expoziţie 60 de lucrări, mărimea A3, majoritatea portrete de istroromâni.
Antonio Kuharic
Foto: (c) Constantin Demeter/Arhiva personală
Celelalte imagini surprind, în adevărul lor, peisaje, case, uliţe, grădini, iosagul lor (animalele de pe lângă casă), biserici, altare, şcolile din sat, sedii de primării, ocupaţii şi îndeletniciri. Ei au mai editat un album monografic de 72 de pagini, pentru a ilustra, pe capitole, viaţa unei comunităţi, prin portrete, locuinţe, peisaj şi instituţii.
Primul vernisaj al expoziţiei "Istroromânii", cu 120 de fotografii, a avut loc pe 31 august 2021, de Ziua Limbii Române, la Muzeul Satului din Bucureşti, în prezenţa ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, şi a ambasadorului Croaţiei, Marija Kapitanovic, născută, după cum declara ea, chiar în Istria. A rămas pe simeze până în 3 octombrie 2021.
Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
Ulterior, Ambasada României la Zagreb i-a invitat să prezinte expoziţia cu istroromâni în acest oraş, de Ziua Naţională a României, din 1 până în 5 decembrie. Evenimentul a fost organizat împreună cu Asociaţia Românilor din Republica Croaţia şi Institutul Cultural Român.
Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
Istoricul Constantin Demeter afirmă că expoziţia va mai fi prezentată, în aprilie 2022, la Rijeka, Croaţia, în perioada Sărbătorilor de Paşti. Iar, cândva, în cursul anului, cei trei autori ar dori să expună lucrările şi în oraşul lor natal, Oradea.
România şi Croaţia cooperează strâns pentru salvgardarea acestui bun cultural comun, dialectul istroromân, parte a patrimoniului cultural european. Din anul 2007, istroromâna este înscrisă în Registrul Bunurilor Culturale Imateriale Protejate ale Republicii Croaţia.
Din 2016, la Şcoala din Susnjevica din Istria, renovată cu sprijinul financiar al Guvernelor României şi Croaţiei, se studiază acest dialect; în incinta şcolii a fost deschis în anul 2019 un muzeu care prezintă geneza, tradiţiile şi istoria comunităţii şi dialectului istroromân.
Biserica si satul din Susnjevica
Foto: (c) Constantin Demeter/Arhiva personală
"Dacă nu vor învăţa copiii acest dialect, se va uita complet", a spus, cu tristeţe, istoricul Demeter.
Colecţia de imagini-document din Peninsula Istria, Croaţia, a fost realizată în cadrul proiectului finanţat de Guvernul României - Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, numit "Românii Apuseni: Istroromânii - Monografie fotografică", prin intermediul programului de finanţare Societatea civilă "Dimitrie Gusti" - sprijinirea, consolidarea şi extinderea mediului asociativ între comunităţile istorice de români. AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)
