Țările din Europa Centrală și de Est sunt blocate într-o așa numită "capcană a venitului mediu" (o zonă în care veniturile nici nu mai cresc, dar nici nu mai scad - n.r.) și au nevoie de noi strategii de creștere și investiții în infrastructură pentru a relansa creșterea, a apreciat miercuri Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), informează Reuters.

În ultimul său raport, BERD atrage atenția asupra plafonului la care au ajuns țările din CEE după un sfert de secol de economie de piață. De asemenea, BERD apreciază că fostele economii comuniste produc în continuare prea multă poluare și, chiar dacă există un apetit de reformă, unele state precum Polonia și Ucraina au întâmpinat blocaje în domenii precum privatizările.

"Multe din aceste țări au ajuns, în prezent, la un nivel mediu al veniturilor și trebuie să depășească problema capcanei venitului mediu", a declarat economistul șef la BERD, Sergei Guriev.

Această capcană este un fenomen cu care se confruntă toate țările în curs de dezvoltare. Ritmul de creștere încetinește pe măsură ce progresele tehnologice într-o economie devin mai extinse iar creșterea salariilor erodează avantajul competitiv oferit de mâna de lucru ieftină.

Sergei Guriev a făcut un apel pentru elaborarea de noi modele economice, concentrate pe îmbunătățirea productivității firmelor individuale, extinderea infrastructurii și creștere ecologică. "Nu există o soluție miraculoasă care să se potrivească tuturor soluțiilor", a subliniat Guriev, în condițiile în care raportul BERD precizează că există deseori o rezistență din partea unor indivizi sau grupuri care sunt interesate în menținerea status quo-ului.

La nivelul întregii regiuni în care activează, care include 38 de țări începând din Maroc și până în Mongolia, BERD estimează că este nevoie de investiții de 1.900 miliarde de euro pentru îmbunătățirea infrastructurii în următorii cinci ani. BERD oferă drept exemplu cazul Turciei, unde îmbunătățirea infrastructurii de transport rutier a avut un impact semnificativ asupra comerțului intern.

Raportul BERD arată și performanțele realizate de țările în care banca operează. "Apetitul pentru reformă pare să fie revenit în regiune", susține Guriev, evocând cazul Uzbekistanului, care a reluat tranzacțiile cu BERD după un deceniu de dispute, și al Egiptului, care a decis să își floteze monedele. Grecia, Slovenia și Kazahstanul au făcut progrese cu privatizările în timp ce Tunisia, Iordania, Albania, Belarus și Serbia au făcut progrese în alte domenii. În schimb, programul de privatizare al Ucrainei a stagnat, în condițiile în care cea mai mare bancă, Privatbank, este în prezent naționalizată. Polonia, țară unde controlul statului asupra economiei rămâne unul semnificativ, a oprit și ea programul de privatizări.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) este deținută de 64 de țări și două instituții interguvernamentale. BERD a fost înființată în 1991 pentru a investi în fostele state din blocul comunist și a le ajuta să facă tranziția la economia de piață. În ultimii ani, BERD a început să-și reorienteze atenția dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord și Orientul Mijociu.

Recent BERD estimat că economia României ar urma să înregistreze anul acesta o creștere de 5,3%, avertizând că România și înregistrează ritmuri de creștere comparabile cu nivelurile înregistrate înaintea crizei.

AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)