Am fost sceptică, dar totuși sunt multe de spus despre postul zilnic, de preferință unul care să dureze 16 ore. Împinsă de recentul entuziasm pentru post printre cei preocupați de sănătate, greutate, sau longevitate, am căutat dovezi pentru posibilele beneficii – sau riscuri – a ceea ce cercetătorii numesc „post intermitent”.

Am crezut mult timp că organismul uman nu este făcut să funcționeze „pe gol”, postul fiind ținut în special pentru motive religioase sau proteste politice. Altfel, avem nevoie de o sursă regenerabilă și de încredere de combustibil pentru a funcționa optim, mental și emoțional, ca și fizic.

Experiența personală mi-a consolidat acest concept: nu sunt agreabilă pentru cei din jur când mi-e foame. Există și o denumire oficială pentru această stare de spirit, confirmată de cercetări: hangry!

Dar împinsă de recentul entuziasm pentru post printre cei preocupați de sănătate, greutate, sau longevitate, am căutat dovezi pentru posibilele beneficii – sau riscuri – a ceea ce cercetătorii numesc „post intermitent”. Obiceiurile curente merg de la consumul a foarte puține (sau deloc) calorii din două în două zile sau de mai multe ori pe săptămână, până la un post de 16 ore sau mai mult în fiecare zi.

Un bărbat pe care-l cunosc și a trecut de 50 de ani spune că a pierdut peste cinci kilograme în cam două luni cu ceea ce el numește dieta 7-11: nu mănâncă nimic de la 7 seara până a doua zi dimineața la 11, în fiecare zi.

Am fost sceptică, dar iată că este ceva de spus despre practicarea unui post zilnic mai prelungit, de preferat mai lung de 16 ore. Mark P. Mattson, neurolog și om de știință la National Institute on Aging and Johns Hopkins University School of Medicine, explică că ficatul stochează glucoză, pe care organismul preferă să o transforme în energie înainte să devină grăsime corporală.

„Utilizarea caloriilor din ficat durează între 10 și 12 ore, înainte să intervină schimbarea metabolică spre utilizarea grăsimii stocate”, mi-a spus dr. Mattson. După mese, glucoza este utilizată pentru energie și grăsimea este stocată în țesut gras, dar glucoza odată epuizată, grăsimea va fi descompusă și utilizată pentru energie.

Mulți oameni care vor să slăbească ar trebui să aspire la 16 ore fără calorii, a spus, adăugând că „cel mai ușor mod de a o face este de a nu mai mânca după 8 seara, a sări peste micul dejun în dimineața următoare și a mai mânca doar la amiază”. (Cei dependenți de cofeină pot bea cafea neagră fără zahăr sau ceai înainte de prânz). Dar să nu vă așteptați să vedeți imediat rezultate; poate dura până la patru săptămâni obținerea unui efect.

Deși există un număr de studii recente asupra efectelor postului interminent la oameni, nicunul nu este de lungă durată și marea majoritate a observațiilor privind bolile provin din cercetări pe animale de laborator. De exemplu, în studii privind accidentele vasculare, animalele hrănite intermitent au suferit mai puține leziuni pe creier deoarece au rezistat mai bine la lipsa de oxigen și energie.

Alte studii pe animale au arătat beneficii semnificative ale postului intermitent la „o gamă largă de suferințe cronice, printre care obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare, cancerul și bolile neurodegenerative ale creierului”. Studii pe animale și oameni au evidențiat ameliorări în mai mulți indicatori ai sănătății, o încetinire sau inversare a îmbătrânirii și evoluției bolilor.

De exemplu, studii pe oameni au arătat că ameliorează indicatori ca rezistența la insulină, grăsimile în sânge, hipertensiunea și inflamația, chiar independent de scăderea în greutate. La pacienți cu scleroză multiplă, postul intermitent a redus simptomele în numai două luni, au raportat cercetători din Baltimore în 2018.

Dr. Mattson spune că, gândind evoluționist, animalele de pradă din sălbăticie atacă în stare de post și se recuperează mai bine după rănile inevitabile. Omologii umani – oameni care au evoluat în vremuri de foamete alternând cu belșug – nu ar fi supraviețuit fără a fi oarecum protejați de post.

„Strămoșii noștri nu consumau nici trei mese bogate cu regularitate, nici gustări în fiecare zi și nici nu duceau o viață sedentară”, au scris cercetătorii. Studiile pe care le-au analizat au arătat că „majoritatea, dacă nu toate sistemele organismului răspund la postul intermitent în moduri care permit organismului să tolereze sau să depășească dificultățile” și apoi să revină la normal.

„Cât de practic este postul intermitent?” Nu foarte, în special în primele săptămâni sau pentru oameni cu control limitat asupra orelor de masă. „Mulți oameni se vor confrunta cu foame, iritabilitate și capacitate redusă de concentrare în perioadele de restricții alimentare”, au scris cercetătorii. Ei au adăugat, totuși, că aceste efecte secundare dispar de obicei după o lună.

Restricțiile alimentare pot fi foarte limitative social. Cum răspunzi la o invitație la cină pentru 7 seara dacă este începutul intervalului tău de post?

Pentru oamenii cu o dispoziție cunoscută sau ascunsă pentru dezordine alimentară, postul poate fi declanșatorul perfect, lucru pe care l-am experimentat după ce am împlinit 20 de ani. Încercând să-mi controlez greutatea, mâncam puțin sau deloc toată ziua, dar odată ce începeam să mănânc seara nu mă mai puteam opri.

Cât de folositoare vă poate fi această dietă depinde mult de obiceiurile dinainte privind gustările și băuturile, de felul și cantitățile de alimente pe care le veți consuma în afara orelor de post. Știind că nu pot mânca deloc o anumită perioadă, unii oameni se pot năpusti în orice doresc în timpul în care pot mânca, indiferenți la valorile nutriționale.

Dr. Mattson previne că cei care postesc intermitent trbuie „să consume alimente sănătoase, inclusiv grâne integrale, grăsimi sănătoase și proteine, grăsimi nesaturate și să evite zahărul și carbohidrații rafinați. Iar în zilele de post aveți grijî să fiți hidratați bine”. El mai recomandă o scădere gradată timp de patru luni a orelor și zilelor cu restricții alimentare și a numărului de calorii consumate în zilele de post. ( Jane E. Brody, The New York Times )

Distribuie Distribuie Comentarii