BEC: Responsabilitatea prelucrării datelor cu caracter personal de pe listele electorale suplimentare aparţine formaţiunilor politice
Responsabilitatea prelucrării datelor cu caracter personal aparţine formaţiunii politice, care trebuie să justifice interesul legitim urmărit prin realizarea unor copii ale listelor electorale suplimentare, anunţă Biroul Electoral Central (BEC), prin intermediul unui comunicat.
Precizările sunt făcute după ce, pe 18 noiembrie, Asociaţia Specialiştilor în Confidenţialitate şi Protecţia Datelor (ASCPD) avertiza că datele persoanelor înscrise pe listele suplimentare la alegerile din 10 noiembrie au ajuns, printr-o simplă cerere, în posesia partidelor politice.
"Adoptarea Deciziei nr. 84/D/4.11.2019 de către BEC nu face decât să asigure un cadru adecvat, în acord cu reglementările comunitare şi naţionale, pentru valorificarea unei posibilităţi recunoscute de legiuitor formaţiunilor politice, ca operatori de date cu caracter personal, cu sublinierea responsabilităţii ce le revine pentru luarea tuturor măsurilor adecvate ca utilizarea listelor electorale suplimentare să se realizeze doar în scopul satisfacerii intereselor legitime ale acestora legate de procesul electoral", se arată în comunicatul BEC.
În acest sens, Biroul Electoral Central reaminteşte că a adoptat Decizia nr. 84/D/04.11.2019 în vederea îndeplinirii atribuţiunii expres reglementate de dispoziţiile art. VII din OUG 64/2019, potrivit căreia "Reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, în condiţiile stabilite prin decizie a BEC''.
BEC menţionează că la adoptarea deciziei menţionate au fost avute în vedere exigenţele impuse de regulamentele europene în domeniu, dar şi punctul de vedere exprimat de Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
"Totodată, Biroul Electoral Central a ţinut cont de dreptul formaţiunilor politice, în calitatea lor de operatori de date cu caracter personal, recunoscută ca atare prin dispoziţiile art. 2 alin. 1 lit f din Legea nr. 190/2018", precizează sursa citată.
Sunt citate şi prevederile art. 49 alin. (4) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, conform cărora "până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor, dar nu mai târziu de 24 de ore de la solicitare, primarii sunt obligaţi să pună la dispoziţia partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, la cererea şi pe cheltuiala acestora, un extras din Registrul electoral, cuprinzând alegătorii din respectiva unitate administrativ-teritorială, respectiv numele, prenumele, data naşterii şi domiciliul, precum şi secţia de votare la care au fost arondaţi, pe suport electronic sau hârtie".
BEC subliniază că "nu este suficientă formularea unei simple cereri, ci este necesară justificarea interesului legitim urmărit" de formaţiunea politică prin realizarea copiilor listelor electorale suplimentare.
"Justificarea unui interes legitim trebuie să se facă de către titularul cererii (formaţiunea politică) în concret, în legătură cu fiecare solicitare de eliberare a unor astfel de copii de liste suplimentare şi trebuie identificat ca atare de către preşedintele secţiei de votare", mai arată reprezentanţii Biroului Electoral Central.
Potrivit BEC, responsabilitatea prelucrării datelor cu caracter personal, potrivit art. 4 alin. (2) din Decizia nr. 84/D/04.11.2019, aparţine formaţiunii politice, deoarece ea este operator de date cu caracter personal, iar nu reprezentantul formaţiunii în biroul electoral al secţiei de votare.
"Această prelucrare nu se poate realiza decât cu respectarea strictă a garanţiilor referitoare la informarea persoanei vizate, la garantarea transparenţei, aşa cum rezultă din art. 9 alin. (2) din Legea nr. 190/2018. (...) Reprezentantul formaţiunii politice în biroul electoral al secţiei de votare exercită o funcţie ce implică autoritatea de stat, utilizarea de către acesta a datelor personale ale alegătorilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost obţinute, atrăgând, pe lângă răspunderea partidelor politice, şi răspunderea acestuia", mai spune BEC.
Biroul Electoral Central nu poate avea calitatea de operator asociat pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, iar termenul pentru stocarea datelor cu caracter personal nu poate fi mai mare de 6 luni de la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial, menţionează sursa citată. AGERPRES/ (AS - autor: Irinela Vişan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)
