„O pagină care presupune conţinut original, făcut pentru Facebook, o strategie care să monitorizeze în permanenţă ce se întâmplă, conţinut viu, activ, după părerea mea, pentru un politician de prim rang, un buget ar trebui să fie între 4-6000 de euro“, a explicat expertul Dragoş Stanca, citat de Digi 24.

În prezent, cea mai populară pagină de Facebook a unui politician român este cea a premierului Victor Ponta, cu aproximativ 463.000 de aprecieri, urmată de cea a preşedintelui Traian Băsescu (293.000 de aprecieri). Recent intrat în competiţia electorală, candidatul ACL la prezidenţiale se bucură de susţinerea a 23.000 de persoane, în timp ce Monica Macovei, de pildă, are aproximativ 34.000 de fani.

În România sunt peste şapte milioane de utilizatori activi pe Facebook.

Miza este, în cele din urmă, votul. Prin urmare, implicarea utilizatorilor este cea care ar putea oferi un indiciu cu privire la opţiunea de vot.

Tacticile folosite pentru a atrage atenţia utilizatorilor nu sunt totdeauna ortodoxe, motiv pentru care este greu de estimat numărul real de simpatizanţi ai unui candidat. De pildă, recent, Victor Ponta îndemna, într-un anunţ plătit pe Facebook, la cât mai multe aprecieri pentru Simona Halep. Reclama, însoţită de fotografia sportivei, nu făcea trimitere către pagina lui Halep, iar utilizatorii erau uşor de indus în eroare, astfel încât să aprecieze pagina liderului PSD.

În prezent, dintre cei peste 400.000 de utilizatori care au apreciat pagina lui Ponta, aproximativ 80.000 sunt activi, iar dintre ei, cei mai mulţi sunt bucureşteni cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani.

În cazul preşedintelui Traian Băsescu, 3.700 dintre cei peste 290.000 de utilizatori sunt activi, iar simpatizanţii săi sunt, de asemenea, în mare parte locuitori ai Capitalei, cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani. Aproximativ de aceeaşi vârstă sunt şi fanii lui Klaus Iohannis, care dovedeşte, de altfel, cel mai accelerat progres în cadrul reţelei de socializare, explicabil prin prisma faptului că prezidenţiabilul ACL a început recent să se promoveze.

Categoriile de vârstă active pe aceste pagini sunt, în mare parte, şi cele ţintite de politicieni, care se străduiesc să convingă în special segmentul aşa-zişilor "nehotărâţi" ori care sunt, pur şi simplu, dezinteresaţi de viaţa politică.

Gafele pe Facebook

De-a lungul timpului, imaginea premierului Victor Ponta a fost construită cu migală în cadrul reţelei de socializare. Ponta s-a lăsat fotografiat alături de Ghiţă Ciobanul, de exemplu, gest criticat de mulţi, pe motiv că ar fi fost făcut strict din calcule electorale, dar a comis şi o serie de gafe. Una dintre cele mai cunoscute greşeli ale echipei lui Ponta a fost un anunţ privitor la cina dintre premier şi Regele Mihai, care s-a dovedit ulterior că nu a avut loc.

Facebook, armă de campanie în SUA

Echipa de campanie a preşedintelui american Barack Obama a utilizat, în 2012, reţelele de socializare, iar mai mulţi experţi consideră că succesul liderului de la Casa Albă se datorează în mare parte şi modului în care a ştiut să folosească Internetul.

De pildă, echipa de campanie invita utillizatorii de Facebook care au vizitat site-ul lui Obama să se înregistreze cu ajutorul contului de Facebook. Astfel, datele utilizatorilor ajungeau la dispoziţia echipei sale de campanie. Baza de date a echipei lui Obama conţinea adresele utilizatorilor, vârsta, ocupaţia, dar şi un istoric al votului, se arată într-un articol publicat de site-ul britanic „The Guardian“. De asemenea, echipa de campanie a testat periodic atractivitatea mesajelor şi a trimis constant emailuri personalizate către utilizatori, în 18 versiuni diferite. O inovaţie a campaniei lui Obama a fost interacţiunea dintre utilizatorii Facebook, care erau încurajaţi chiar de către prietenii din reţelele de socializare să voteze cu actualul preşedinte american, o formulă de marketing care s-a dovedit câştigătoare.

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii