De-a lungul frontului din est, în centre de comandă subterane mascate de uși metalice, soldații ucraineni dirijează focul de artilerie încercând cu disperare să frâneze avansul rusesc asupra orașului Bahmut. Mediul lor de luptă este un teren de testare în mărime naturală pentru războiul inovator al secolului XXI, scrie CNN.

Adăpostiți într-un subsol din estul Ucrainei, tinerii militari ucraineni stau la o masă lungă pe care se află mai multe laptopuri, urmărind atent ce se întâmplă pe un ecran aflat în fața lor, relatează CNN.

În cadru apar siluete negre pe un vârf de deal într-un peisaj mohorât de iarnă, care la un moment dat par să intre în panică și o rup la fugă. Este o transmisiune video live de la o mică dronă ucraineană aflată la câțiva kilometri distanță – ce servește ca mijloc de supraveghere pentru echipele ucrainene de artilerie care încearcă să-i ucidă pe soldații ruși refugiați în tranșee.

Coloane de fum provocate de ratări la limită ale salvelor ucrainene apar din loc în loc.

De-a lungul frontului din est, în centre de comandă subterane mascate de uși metalice, soldații ucraineni dirijează focul de artilerie încercând cu disperare să frâneze avansul rusesc asupra orașului Bahmut.

Mediul lor de luptă este un teren de testare pentru războiul inovator, al secolului XXI, scrie CNN. Bărbații folosesc drone ieftine, comerciale, și programe de chat obișnuite pentru a identifica și a comunica țintele pentru armamentul care, în multe cazuri, are mai multe decenii vechime.

Un război de artilerie

Ei se află în mijlocul uneia dintre cele mai aprige bătălii care se duce acum pe fronturile din Ucraina, cea pentru apărarea orașului Bahmut, aflat de luni de zile sub asediul forțelor rusești.

Caracterul feroce al acestei bătălii poate fi observat imediat ce te apropii de oraș: nori negri de fum se înalță din blocurile de apartamente.

În timp ce o echipă CNN se deplasa pe drumul principal intens circulat, un obuz de artilerie rusesc a căzut peste o clădire aflată la doar câteva zeci de metri distanță, urmat la câteva secunde de un altul. În principal, acest război se desfășoară evitând amenințarea neîncetată a artileriei rusești.

Kremlinul a concentrat un număr mare de forțe pentru acest asalt asupra orașului Bahmut, iar trupele ucrainene se luptă din greu, spune Petro, comandantul Gărzii Naționale care conduce această unitate.

"Senzația e de asalt continuu, fără oprire. Singura oportunitate de odihnă este atunci când rămân fără oameni și așteaptă întăriri", spune el.

La fel ca alți camarazi ai săi, Petro își dezvăluie doar prenumele, pentru a-și proteja identitatea.

El spune că în această bătălie Rusia a trimis val după val de forțe, doar ca acestea să fie secerate.

"Tactica lor este de a-i trimite în față pe acești bieți oameni pe care noi trebuie să-i eliminăm", explică Petro. „Nu pot cuceri Bahmut cu un atac direct, așa că l-au ocolit. Am fost obligați să ne mutăm din zonele urbane în câmp, unde suntem foarte expuși artileriei".

Descrierea lui Petro face ecou celei a lui Serghi Haidai,, șeful ucrainean al administrației regiunii vecine Lugansk, care a observa luna trecută că în apropiere de Bahmut, rușii "mor în masă - cei mobilizați merg pur și simplu în față pentru a identifica pozițiile noastre".

Unii soldați ruși au descris pierderi semnificative, deși Ministerul rus al Apărării, la începutul acestei luni, a afirmat că pierderile nu au "depășit 1% din efectivul de luptă și 7% din răniți".

Centrul de comandă subteran nu are niciun colț liber: în el soldații ucrainenii au înghesuit table albe pe care sunt contabilizate victimele, paturi de dormit și cutii de drone care așteaptă să fie configurate.

"Drumurile sunt pline de noroi", spune Petro. "Nu putem evacua răniții suficient de repede și nu putem livra muniția".

Comandanții ucraineni se mai plâng și de lipsa de comunicații între unități și de faptul că nu au suficienți ofițeri de nivel inferior pentru a-i menține pe soldați motivați să continue să lupte în acest război istovitor pe care îl duc de nouă luni.

Ceva mai departe și mai aproape de front, în spatele copacilor care mărginesc terenurile agricole, se află unitatea de artilerie ucraineană cu care soldații țin legătura.

Tuman, comandantul bateriei, primește coordonatele pe telefonul mobil și le notează într-un caiet.

El le transmite unui soldat care le confirmă înainte de a privi prin lunetă pentru a ținti cu ajutorul piesei de artilerie din epoca sovietică pe care o încarcă acum cu obuze fabricate în Polonia. Și trage răvășind frunzele de toamnă pe pământul aproape înghețat.

„Statul nostru major încearcă să ne furnizeze cât mai multe cartușe posibil", spune Tuman în siguranța relativă pe care i-o poate oferi o tranșee. "Dar înțelegem că nu avem multe. Dar primești ceea ce primești".

Rușii au pierdut din precizia atacurilor

El susține că precizia artileriei rusești s-a degradat pe parcursul anului, deoarece forțele ucrainene au afectat capacitatea inamicului lor de a efectua recunoașteri aeriene.

"Precizia lor a scăzut. Dar proiectilele lor zboară tot timpul deasupra noastră", remarcă el.

Într-un alt centru de comandă din subsol, mai la sud, în regiunea Donețk, un alt grup de soldați se uită atent la propriile ecrane.

Comandantul lor, Pavlo, dezvăluie echipei de jurnaliști CNN că zilnic mor zeci de soldați.

„Vehiculele și muniția sunt consumabile", spune el. „Încercăm să nu le numărăm și folosim atât cât avem nevoie pentru a opri inamicul să avanseze. Singurul lucru pe care nu îl putem recupera sunt viețile omenești".

"Nu există război fără victime. Dacă vrem să rezistăm și să nu-i lăsăm pe ruși să ne captureze teritoriul, trebuie să luptăm. Dacă luptăm, avem pierderi. Aceste pierderi sunt justificate și inevitabile".