În urmă cu exact 429 de ani, la 13/23 august 1595, a avut loc bătălia de la Călugăreni, încheiată cu victoria armatelor munteano-transilvănene conduse de Mihai Viteazul, o pagină memorabilă în istoria românilor, urmată însă de o retragere a domnitorului valah

Oastea condusă de Mihai Viteazul a învins oştile otomane invadatoare conduse de serdarul Sinan Pașa.

„În acel loc, în dosul satului Călugăreni, a avut loc contraatacul lui Mihai în faţă, ajutat din flanc de Albert Kiraly, prinzându-i pe turci ca într-un cleşte.", explica Petre Panaitescu în lucrarea Mihai Viteazul - Bucureşti 1936.

Eșecul otomanilor de a transforma Țara Românească în pașalâc

Victoria de la Călugăreni, urmată de retragerea tactică în munţi a trupelor lui Mihai Viteazul, a fost urmată de agravarea situației aprovizonării trupelor otomane și de eșecul lor de a transforma Țara Românească în pașalâc, amintește, vineri, pe Facebook, Ministerul Apărării Naționale.

„Otomanii au fost siliți în octombrie să se retragă în mare grabă, iar în bătălia care s-a angajat la retragerealor peste Dunăre, la Giurgiu (15 – 20 octombrie 1595) și-au pierdut ariergarda și prăzile, iar robii luați ostatici au fost eliberați. Sinan Pașa a fost destituit și a murit în scurtă vreme”, notează MApN.

Bătălia de la Călugăreni, consecința politicii externe a lui Mihai Viteazul

La fel ca bătălia de la Rovine, înfruntarea cu turcii de la Călugăreni a fost puternic hiperbolizată și prezentată publicului larg, drept o victorie absolută a lui Mihai Viteazul asupra lui Sinan Pașa.

De fapt, bătălia de la Călugăreni este consecința politicii externe a lui Mihai Viteazul. Domnitorul valah i-a omorât pe creditorii care l-au ajutat cu bani să cumpere tronul și, în plus, a ucis și trupele otomane staționate în capitala Valahiei. Mai mult, în iarna lui 1594, Mihai a trecut cu armata sa la sud de Dunăre și a făcut ravagii în rândul otomanilor. A cucerit și incendiat cetăți controlate de otomani la sud și la nord de Dunăre.

Domnitorul valah căuta să intre inclusiv în Sfânta Alianță, cruciada inițiată de împăratul german.

Cum s-a desfășurat, de fapt, pas cu pas, înfruntarea dintre Mihai Viteazul și Sinan Pașa

În anul 1595, sultanul trimite trupe penru a cuceri efectiv Valahia. Acestea erau comandate de Sinan Pașa, un veteran al războaielor otomane. Acesta conducea o armată de aproximativ 40.000 de oameni, cum arată Panaitescu, în niciun caz sute de mii cum arătau mistificările comuniste.

Comandantul oștilor otomane, hărțuit de trupele valahe, la fel cum pățise Baiazid cu Mircea, reușește în cele din urmă să treacă Dunărea pe la Rahova-Prundu, dar și la Giurgiu. Contingenetele otomane fac joncțiunea. Mihai Viteazul îi atrage pe otomani, tot într-o mlaștină, la Călugăreni, pe râul Neajlov.

Traversarea mlaștinii se făcea pe un pod îngust care ar fi anihilat superioritatea numerică a otomanilor. Totul, în condițiile în care Mihai Viteazul avea doar 10.000 de luptători. La începutul luptei s-a bazat doar pe 8.000 de oameni. Inițial turcii au dat impresia că vor câștiga ușor bătălia.

Ienicerii atacă puternic, trec puntea și capturează 10 tunuri valahe. Mihai își mobilizează însă trupele și atacă puternic la pod. De cealaltă parte, ungurii lui Kiraly îi prind pe otomani ca într-un clește.

Așa începe măcelul în mlaștină. Mihai Viteazul lovește capul unui pașă, iar pe Sinan îl obligă să fugă.

Bătrânul comandant otoman cade în mlaștină dar este salvat de un veteran din Rumelia. Iar boiarii şi căpitanii pe capete năvăliră asupra turcilor de-i tăia şi-i necară în tină”, se arată în cronicile vremii. Prima zi de luptă este câștigată de valahi. Peste noapte explodează depozitul cu pulbere al otomanilor.

Dar Mihai Viteazul nu exploatează avantajul și preferă să părăsească locul bătăliei și să fugă în Transilvania, în contextul în care Sinan avea multe trupe în putere, în timp ce valahii erau împuținați și epuizați.

Momentul este unul de cotitură. Detalii, AICI.

Sinan ocupă Târgoviștea și Bucureștiul și începe să transforme țara în pașalâc. Bisericile au fost transformate în moschei.

Doar cu ajutorul lui Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, turcii sunt respinși, iar tronul Valahiei recuperat.