Ce s-ar fi întâmplat dacă Stalingradul nu ar fi fost numit după Iosif Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial? Dacă orașul nu ar fi fost identificat cu inamicul jurat al lui Adolf Hitler, poate că dictatorul german nu ar fi fost atât de obsedat de ocuparea lui. Sau cel puțin nu atât de obsedat încât să piardă 300.000 de soldați în această bătălie și odată cu ei orice șansă de victorie a Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial.

Cu toate acestea, Stalingrad era cel puțin un oraș industrial cu un port mare pe Volga, care a devenit o arteră de transport extrem de importantă pentru producția militară și industrială a URSS. În oraș locuiau și o jumătate de milion de oameni. Prin urmare, capturarea sau deținerea Stalingradului avea o anumită valoare strategică. Care este valoarea Bahmut? se întreabă jurnaliștii de la Business Insider .

Acesta este unul dintre numeroasele orașe din regiunea Donețk. Înainte de invazia rusă pe scară largă, aici locuiau doar 71 de mii de locuitori. În oraș era o distilerie și pe aici treceau mai multe autostrăzi. Dar oare Bahmut merită cu adevărat viețile a 30 de mii de ruși , precum și câteva mii de soldați ucraineni, atât de necesari Kievului? Experții occidentali nu pot înțelege de ce ambele părți investesc resurse uriașe și, de asemenea, își pun la bătaie prestigiul în bătălia pentru Bahmut.

„Ambele părți se comportă într-adevăr ciudat acolo. Au suferit pierderi grele. Au consumat multă muniție. Devine ca Stalingrad, doar fără importanța lui Stalingrad”, a spus Dara Massicot, expert la RAND Corp.

Washington Post a scris că ocuparea Bahmut „va oferi Rusiei un punct de plecare pentru o ofensivă către nord-vest de-a lungul rutei E40 către Slaviansk sau spre nord până la orașul Siversk”. Dar de ce au nevoie? Washington Post amintește că forțele ruse au încercat să cucerească aceste orașe în trecut, dar nu au reușit. Ucraina a construit deja linii de apărare în spatele Bahmut. Prin urmare, orice încercare rusă de a profita de ocuparea orașului va fi subminată sau blocată de apărarea ucraineană.

Lecțiile bătăliei de la Stalingrad

„Hitler era fixat să cucerească orașul numit după Stalin. Kremlinul poate fi fixat pe Bahmut din cauza disputelor interne”, scrie Business Insider, adăugând că orașul nu este atacat de soldați din armata rusă regulată, ci de mercenari din Grupul Wagner, condus de oligarhul apropiat de Putin, Evgheni Prigojin. Așa cum URSS a folosit „batalioane de blocaj” în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Wagner îi folosește pe deținuții ruși drept carne de tun pentru a distruge apărarea ucraineană. Cei care decid să se retragă sau să se predea sunt amenințați cu executarea. Abia după aceea soldați mai bine pregătiți intră în luptă.

La rândul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a promis că va menține controlul asupra Bahmut, pentru că, dacă forțele ruse vor reuși să-l cucerească, vor avea un „drum direct” către alte orașe ucrainene . Dar despre ce orașe vorbim?

„Războiul poate fi ca lupta unui copil pentru o jucărie: uneori, o parte urmărește un scop doar pentru că și cealaltă parte îl dorește. Pentru Rusia, eșecul de a învinge Ucraina de la bun început a fost o umilire. Iar liderul mercenarilor Wagner privește victoria ca pe o necesitate pentru a câștiga în confruntarea sa cu conducerea militară rusă", scrie Business Insider .

Fondatorul grupării paramilitare Evgheni Prigojin, a anunțat, miercuri, 8 martie, că grupul de mercenari Wagner a preluat controlul deplin asupra estului orașului Bahmut.

„Tot ceea ce se află la est de râul Bakhmutka este complet sub controlul Wagner", susține șeful Wagner.

Reuters nu a reușit să verifice în mod independent informația. Prigojin a mai spus și cu alte ocazii că mercenarii săi au avut succes, dar informațiile nu s-au confirmat.

Prigojin a estimat marţi că în oraşul Bahmut din estul Ucrainei asediat de trupele ruse luptă între 12.000 şi 20.000 de soldaţi ucraineni, care opun forţelor ruse o rezistenţă înverşunată.

„Zi şi noapte” se dau acolo lupte încrâncenate, „ucrainenii nu fug nicăieri”, a remarcat Prigojin într-un mesaj transmis de serviciul său de presă.

„Oamenii lui Zelenski nu se sfârşesc, aruncă alţi mii şi mii în maşina de tocat carne”, adaugă el, manifestându-şi totuşi „admiraţia” faţă de soldaţii ucraineni, care „mor în masă pentru Bahmut şi se predau doar în ultimă instanţă”. „Nu mai spuneţi că sunt laşi! Ei sunt la fel ca noi, au acelaşi sânge”, a mai scris liderul grupării Wagner despre soldaţii ucraineni.

Prigojin mai spune că trupele ruse simt la Bahmut pe propria lor piele „furia” preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, ale cărui trupe nu duc deloc lipsă de arme şi muniţii, în timp ce combatanţii Wagner încă nu primesc din partea Moscovei muniţiile, armele, vehiculele şi echipamentele militare de care au nevoie.

Ucraina vrea acum să recâștige controlul asupra tuturor teritoriilor ocupate sau anexate de Rusia. Prin urmare, protejarea Bahmut va da un impuls psihologic. Și renunțarea la teritoriu poate avea consecințe negative politice și psihologice.

„Probabil, ambele părți ar trebui să se uite la lecțiile bătăliei de la Stalingrad. Această bătălie este amintită pentru înfrângerea zdrobitoare a naziștilor. Dar germanii au capturat apoi 90% din oraș, lăsând un mic sector pe malul Volgăi pentru trupele sovietice. Fără Operațiunea Uranus, o contraofensivă sovietică surpriză care a dus la încercuirea Armatei a 6-a germane în noiembrie 1942, orașul ar fi fost în cele din urmă ocupat. Cu toate acestea, chiar dacă Stalingradul ar fi căzut, URSS ar fi continuat să lupte. Germania nazistă a pierdut o întreagă armată la Stalingrad. Dar ea mai avea puterea să lupte încă doi ani și jumătate. La Bahmut, în cele din urmă, o parte va câștiga, iar cealaltă va fi învinsă. Dar războiul nu se va sfârși aici”, se spune în articol.