Basorelieful „Budapesta”, un SIMBOL al Armatei Române, reamplasat pe Arcul de Triumf. O POVESTE FASCINANTĂ și CONTROVERSATĂ
Distrus de comunişti în 1953 şi acoperit cu ipsos în 2008, basorelieful „Budapesta” a fost refăcut de la zero şi se află acum din nou pe faţa interioară a Arcului de Triumf. Acesta marchează momentul în care armata română intra în Budapesta în 1919 pentru a elibera capitala maghiară de trupele sovietice.
O POVESTE FASCINANTĂ și CONTROVERSATĂ
Inscripția „Budapesta" marchează victoria din 1919 a armatei române împotriva regimului maghiar comunist, condus la acea dată de Béla Kun, care a demarat o ofensivă militară împotriva Cehoslovaciei și Transilvaniei. Contraofensiva armatei române a făcut parte dintr-o campanie mai largă, care s-a sfârșit prin dizolvarea armatei revoluționare ungare și prin intrarea trupelor româneşti, sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, în Budapesta. Drept consecinţă, Béla Kun a demisionat, iar regimul comunist a fost înlăturat.
În urmă cu ani de zile, a fost acoperită cu ciment inscripția „Budapesta" de pe Arcul de Triumf. Au existat două variante cu privire la momentul în care a avut loc profanarea monumentului: în 2005 sau trei ani mai târziu. În prima situaţie, există voci care spun că la parada militară desfăşurată la 1 decembrie, cimentul care acoperea inscripţia „Budapesta" ar fi fost încă proaspăt, fiind, vizibil, umed, fapt care ar indica o intervenţie recentă asupra basoreliefului.
În 2008, sub pretextul executării unor lucrări de restaurare, autorităţile din cadrul Primăriei Capitalei şi Ministerului Culturii ar fi comandat acoperirea cu ciment a uneia dintre cele 12 plăci comemorative aflate pe arcada interioară a Arcului de Triumf, care amintesc de victorii ale armatei române repurtate în Primul Război Mondial. Fireşte, este vorba de inscripţia pe care se stă scris toponimul „Budapesta". Din unele informaţii, executanţii ar fi ridicat o schelă până pe acoperişul Arcului de Triumf, iar apoi au constatat că nu au fonduri suficiente pentru a termina lucrarea. De fapt, au avut nevoie de acoperire pentru a justifica instalarea schelei care le-a permis accesul până la inscripţia, prima de jos, pe care o vizau.
Autorităţile române au refuzat să reabiliteze inscripţia „Budapesta" de pe Arcul de Triumf, acoperită cu ciment, în mod fraudulos, în urmă cu mai mulţi ani. Oficialii români au ascuns motivul îndepărtării inscripţiei care aminteşte de ocuparea Budapestei, în 1919, de către trupele române implicate în lupta împotriva expansiunii bolşevismului ungar. Maghiarii din fostul Guvern au păstrat aceeaşi atitudine de agresiune culturală la adresa României, aşa cum au procedat şi în cazul statuii lui Baba Novac de la Cluj-Napoca, unde a fost îndepărtat textul explicativ, prin intermediul CNCD, condus atunci de Csaba Ferenc Asztalos.
Căderea regimului bolșevic în Ungaria
În martie 1919, puterea în Ungaria a fost preluată de comuniştii conduşi de Béla Kun și a fost demarată o ofensivă militară împotriva Cehoslovaciei şi Transilvaniei. Contraofensiva armatei române a făcut parte dintr-o campanie mai largă, care a cuprins întreg frontul apusean, unde istoria a consemnat un lung şir de lupte în zeci de localităţi, atât pe teritoriul românesc, cât şi în Ungaria. După ce maghiarii au atacat, în aprilie 1919, în Munţii Apuseni, armata română s-a mobilizat şi a reuşit îndepărtarea forţelor bolşevice. Două luni mai târziu, însă, armata revoluţionară ungară a trecut râul Tisa, în Transilvania, provocând o contraofensivă românească ce avea să se oprească tocmai la Budapesta.
Campania s-a sfârşit prin dizolvarea armatei revoluţionare ungare şi prin intrarea trupelor româneşti, sub comanda generalului Gheorghe Mărdărescu, în Budapesta. Drept consecinţă, Béla Kun a demisionat, iar regimul comunist a fost înlăturat. La 14 noiembrie 1919, trupele româneşti au părăsit capital ungară, care a rămas sub conducerea noii armate naționale maghiare. Ulterior, pe 16 noiembrie 1919, Miklós Horthy a intrat în Budapesta și și-a stabilit centrul comandamentului la hotelul Gellért. Din nefericire pentru maghiari, aceştia aveau să scape de bolşevici şi să intre pe mâna horthyştilor.
Istoricul Ioan Scurtu despre victoria armatei române de la Budapesta.
„A fost în 1919, când trupele Guvernului bolşevic condus de Bela Kun au atacat armata română în Munţii Apuseni. Asta s-a întâmplat mai întâi în aprilie şi Guvernul român a respins această ofensivă şi s-a oprit la granţia stabilită prin Tratatul din 1916, dar în iulie (n.r. - 1919) trupele maghiare au atacat din nou şi nu s-au oprit decât în Budapesta. Şi un ostaş român a înălţat pe clădirea Parlamentului din Budapesta o opincă pentru că regele Ferdinand n-a vrut să fie arborat tricolorul românesc ca să nu îngenuncheze Ungaria şi să creeze o stare de animozitate istorică", a relatat Ioan Scurtu, profesor universitar doctor în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti.
După cucerirea capitalei Ungariei, Palatul Parlamentului maghiar a fost pus sub paza unui pluton de vânători. Şeful gărzii de la intrarea principală era un anume sergent Iordan, oltean de prin Craiova. După ce acesta a văzut, deasupra clădirii, steagul unguresc, nu multă vreme i-a trebuit pentru a decide înlocuirea stindardului roşu-alb-verde, în aşa fel „ca să rămână de pomină şi să fie şi talpa României răzbunată. Zis şi făcut. Chemând pe căprarul Bivolaru, s-au suit în norii Budapestei şi au coborât steagul în lungul sforii, drept la jumătatea steajerului şi, luând apoi opinca răsuflată a căprarului, s-a urcat ca un pui de urs şi a pus-o drept căciulă în capul steajerului, lăsându-i nojiţele să atârne-n vânt. Şi aşa a fâlfâit multă vreme în cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui".
