Bășinel n-a luat NICIODATĂ mai mult de 5% la alegerile la care a participat! Acum zice că-l rupe pe Iohannis!
Bășinel n-a luat NICIODATĂ mai mult de 5% la alegerile la care a participat! Acum zice că-l rupe pe Iohannis! Istoricul electoral modest al lui Tăriceanu: La prezidențialele din 2014 a obținut puțin peste 5% din voturi, la egalitate cu Elena Udrea. În 2016 a obținut tot 5%, iar la europarlamentarele din mai nu a trecut pragul electoral, dezvăluie G4Media.ro .
Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, nu are în palmares un istoric electoral care să-l crediteze cu șanse reale la alegerile prezidențiale de la finalul acestui an.
Numărul de voturi obținute de el și de partidul pe care îl conduce, după ce a plecat dn PNL, a oscilat între 370.000 și 508.000.
La fel, nici procentele obținute de Călin Popescu Tăriceanu nu au depășit cu mult 5%.
Tăriceanu a mai candidat la alegerile prezidențiale în 2014, dar a obținut abia 508.000 voturi, aproape identic cu Elena Udrea, și la mare distanță de primii doi clasați – Klaus Iohannis (2,8 milioane de voturi în primul tur) și Victor Ponta (3,8 milioane de voturi). În procente, scorul modest al lui Tăriceanu a însemnat 5,3% din totalul voturilor.
Următorul scrutin în care a intrat Călin Popescu Tăriceanu au fost alegerile parlamentare din 2016. ALDE, partidul pe care îl conduce, a obținut puțin peste 400.000 de voturi, ceea ce s-a tradus într-o medie procentuală de 5,8%.
La alegerile europarlamentare din luna mai, atacurile împotriva justiției și discursul centrat pe ”statul paralel” au fost lovituri fatale pentru partidele conduse de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu. Dacă PSD a obținut cel mai mic scor din istorie, ALDE nici măcar nu a trecut pragul electoral, obținând abia 372.000 de voturi, adică 4,1%.
Călin Popescu Tăriceanu a apucat să conducă și PNL într-o campanie electorală, cea pentru alegerile parlamentare din 2008, reușind să obțină cel mai prost scor al liberalilor de după 2004 și până în prezent. PNL a primit atunci puțin peste 1,2 milioane de voturi, adică abia 18,6% din total, și s-a clasat pe locul trei, după PDL și PSD. La negocierile pentru formarea guvernului, Tăriceanu a cerut să fie numit în continuare prim-ministru, în ciuda rezultatului modest pe care îl obținuse în alegeri. Consiția sa nu a fost însă acceptată, iar guvernul a fost format de PDL și PSD.
