Traian Băsescu spune că anularea vizitei preşedintelui Klaus Iohannis în Ucraina şi respingerea vizitei la Bucureşti a preşedintelui Parlamentului Ucrainei reprezintă o mare eroare politică, în condiţiile în care noua lege a educaţiei încă nu a fost promulgată. Fostul președinte a apreciat că încă era timp pentru discuţii şi negocieri la nivelul celor doi şefi de stat: Am părăsit bosumflaţi „câmpul de bătălie“ înainte de a trage „ultimul cartuş“.

 „Anularea vizitei preşedintelui Iohannis în Ukraina şi respingerea vizitei la Bucureşti a preşedintelui Parlamentului Ukrainei reprezintă o mare eroare politică, în condiţiile în care noua lege a educaţiei încă nu a fost promulgată. La limită, dar încă era timp pentru discuţii şi negocieri la nivelul celor doi şefi de stat, iar după discuţiile bilaterale, la declaraţia comună în faţa presei, preşedintele României trebuia să exprime acolo, la Kiev, punctul de vedere susţinut în discuţii şi concluziile la care s-a ajuns”, scrie Băsescu, duminică, pe Facebook, potrivit News.ro.

El spune că putea fi un mare succes sau un mare eşec, dar românii din Ucraina ar fi ştiut că preşedintele României i-a apărat până la capăt.

„Din păcate, anulând vizita, am părăsit bosumflaţi «câmpul de bătălie» înainte de a trage «ultimul cartuş». Eu l-aş fi tras, chiar dacă şansele de succes erau mici. Nimic nu este umilitor când aperi interesele românilor din afara frontierelor”, afirmă fostul preşedinte, care consideră că anularea vizitei ar fi fost justificată dacă preşedintele Ucrainei ar fi promulgat imediat noua lege a educaţiei.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, joi, că, în urma adoptării noii legi a educaţiei din Ucraina, care restricţionează predarea în limba minorităţilor naţionale, şi-a anulat vizita pe care o avea programată în luna octombrie în această ţară, ceea ce i-a şi comunicat direct preşedintelui Poroşenko, pe care l-a întâlnit la Adunarea Generală a ONU. Iohannis a subliniat că amânarea unei vizite prezidenţiale este un semnal diplomatic „extrem, extrem de dur”.

„Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluţia din Parlamentul Ucrainei, care, fără să anunţe partenerii, şi noi suntem parteneri ai Ucrainei, a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenţii reciproce şi, practic, această lege, dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităţilor la educaţia în limba maternă. Şi pe noi ne doare acest lucru, avem foarte mulţi români în Ucraina şi pot să vă spun, aşa, în premieră, că ideea mea cu vizita în Ucraina a fost, de fapt, să mergem împreună în zona Bucovinei ucrainene, unde sunt mulţi români, ca să subliniem că ne preocupă”, a spus şeful statului.

El a adăugat că această lege a venit într-un moment foarte nepotrivit, şi întreaga abordare, în opinia sa, trebuie pusă în discuţie.

Noua lege a educaţiei din Ucraina - care va fi trimisă pentru promulgare preşedintelui Petro Poroşenko - prevede introducerea treptată a noului sistem şi, prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limbă română cu discipline care vor fi predate în limbă ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare şi a grădiniţelor). Predarea materiilor în limbă română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022, reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027-în clasele superioare (9-12).

Reforma sistemului de învăţământ din Ucraina a stârnit un val de critici, comunitatea de români din Ucraina vorbind despre un proces de lichidare a şcolilor româneşti şi de ucrainizare a minorităţilor etnice. În acest sens, a fost semnat un apel către preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, prin care se solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerată a fi una care ar putea genera noi conflicte şi instabilitate în ţară.

Datele Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina arată că, în prezent, în această ţară locuiesc peste 400.000 de etnici români.

Distribuie Distribuie Comentarii