Băsescu a transmis un mesaj cu prilejul instalării Episcopului Eparhiei Greco-Catolice de Bucureşti
Preşedintele Băsescu a transmis un mesaj cu prilejul instalării PS Mihai Frăţilă ca Episcop al Eparhiei Greco-Catolice "Sfântul Vasile cel Mare" de Bucureşti, exprimând cu acest prilej aprecierea pentru contribuţia pe care slujitorii Bisericii Greco-Catolice au avut-o afirmarea identităţii naţionale
Episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Bucureşti, Mihai Frăţilă (Imagine: Mediafax Foto)
"Evenimentul de astăzi se înscrie în seria marilor momente pe care Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, le-a cunoscut de-a lungul istoriei sale. Înfiinţarea Eparhiei «Sfântul Vasile cel Mare» de Bucureşti, şi instalarea ca Episcop a Preasfinţiei Sale Mihai Frăţilă sunt marcate în mod solemn de prezenţa Eminenţei Sale Cardinalul Leonardo Sandri, Prefectul Congregaţiei Bisericilor Orientale, reprezentant al Papei Francisc şi un mare prieten al ţării noastre, şi al Preafericirii Sale Cardinalul Lu Lucian Muresan menţionează şeful statului în mesaj, potrivit unui comunicat transmis sâmbătă de Administraţia Prezidenţială.
Preşedintele Băsescu precizează că doreşte să exprime, cu acest prilej festiv, "întreaga apreciere pentru contribuţia pe care slujitorii Bisericii Greco-Catolice au avut-o de-a lungul istoriei la cultivarea şi afirmarea identităţii noastre naţionale".
"De la reprezentanţii Şcolii Ardelene, care au pregătit Marea Unire din 1918, la Cardinalul Iuliu Hossu şi la cei care, asemenea Cardinalului, au ales să-şi mărturisească deplina credinţă cu preţul sacrificiului personal, există o continuitate a speranţei, a curajului, a statorniciei şi a fidelităţii faţă de valorile morale ale poporului român. Destinul istoric al Bisericii Greco-Catolice Române a urmat îndeaproape momentele dramatice ale istoriei noastre naţionale. Între 1948 şi 1989, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, a fost supusă persecuţiilor regimului comunist. Cea mai mare parte a elitei sale a fost condamnată la ani grei de închisoare, iar credincioşilor li s-a interzis dreptul de a-şi afirma credinţa şi identitatea. După 1989, Biserica Greco-Catolică şi-a recăpătat libertatea şi demnitatea fiind, în prezent, un partener important de dialog al statului român. Cred că, la capătul anilor în care românilor li s-a interzis dreptul la memorie şi la exprimarea credinţei, am înţeles cât sunt de însemnate dialogul şi înţelegerea istoriei din perspectiva cunoaşterii şi a respectului pentru posteritate", arată şeful statului în mesaj.
Preşedintele Băsescu mai spune că este "încredinţat că acest moment atât de important, instalarea Preasfinţitului Mihai Frăţilă ca Episcop al Eparhiei Greco-Catolice «Sfântul Vasile cel Mare» de Bucureşti, reprezintă un prilej de bucurie pentru credincioşii Bisericii Greco-Catolice" şi, de asemenea, doreşte să transmită salutul său călduros înalţilor reprezentanţi ai Sfântului Scaun la Bucureşti, ai Bisericii Greco-Catolice şi ai Bisericii Catolice din România.
"Doresc să transmit, totodată, Preasfinţiei Sale Mihai Frăţilă, întâiul Episcop al noii Eparhii Greco-Catolice «Sfântul Vasile cel Mare» cu sediul la Bucureşti, felicitările mele cele mai sincere, însoţite de calde urări de viaţă îndelungată şi numai împliniri în înalta demnitatea care i-a fost conferită!", se mai arată în mesajul preşedintelui.
Primul episcop greco-catolic de Bucureşti, Mihai Frăţilă, a fost instalat, sâmbătă, la Catedrala "Sfântul Vasile cel Mare".
Episcopia Greco-Catolică a Capitalei a fost înfiinţată la sfârşitul lunii mai.
Vicariatul Greco-Catolic de Bucureşti a devenit episcopie, iar Biserica greco-catolică "Sfântul Vasile cel Mare" a primit rangul şi statutul de catedrală a noii episcopii, înfiinţate pe 29 mai 2014, cu acordul şi binecuvântarea Papei Francisc.
Noua Episcopie Greco-Catolică "Sfântul Vasile cel Mare" de Bucureşti înglobează teritoriul corespunzător capitalei României şi judeţelor din Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.
Biserica "Sf. Vasile cel Mare" este cea mai veche biserică greco-catolică din Bucureşti, zidită în 1909, şi a fost altar de rugăciune al credincioşilor români uniţi până la 21 octombrie 1948, când autorităţile comuniste au confiscat-o, cedând-o Bisericii Ortodoxe Române. Pe 28 decembrie 2006, după lungi procese începute după 1990, locaşul a fost recâştigat de Biserica Română Unită Greco-Catolică.
Sursa: mediafax.ro
