Barometru de Consum Cultural 2014: 'Antipa' - cel mai vizitat muzeu din București
Cel mai vizitat muzeu din București este Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa", indicat de respondenți în proporție de 59%, urmat de Muzeul Național al Țăranului Român și de Muzeul Național de Istorie a României, relevă "Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura, între global și local".
Potrivit studiului, lansat luni seară în foaierul Aulei Ministerului Culturii, în condițiile existenței unei infrastructuri muzeale ample, mai diversificată decât în restul țării, care ar trebui să influențeze în mod direct comportamentul de vizitare și frecvența de vizitare, numărul vizitatorilor de muzee din București este la un nivel apropiat de cel al vizitatorilor la nivel național. Potrivit datelor obținute, 20% dintre respondenți au făcut cel puțin o vizită la muzeu în ultimul an.
Vizitarea muzeelor și a caselor memoriale în București are însă un caracter ocazional și este o activitate pe care foarte puțini respondenți o repetă în decursul unui an, procentele nefiind astfel încurajatoare pentru profesioniștii din muzee. Astfel, barometrul evidențiază că 56% nu desfășoară niciodată astfel de activități, doar 9% au mers o dată la un muzeu sau la o casă memorială în ultimul an, 7% au mers de două ori și doar 4% de mai multe ori.
De asemenea, înaintarea în vârstă reprezintă un factor care influențează în sens negativ frecventarea muzeelor: doar 9% dintre cei care au vizitat un muzeu în ultimul an au peste 65 de ani.
Ca și în cazul celorlalte tipuri de consum cultural, tinerii vizitează muzee într-o măsură mai mare decât alte categorii de vârstă, cel mai ridicat procent se regăsește în rândul lor (38%), aspect ce poate fi corelat cu dimensiunea educațională a muzeelor, mai precizează sursa citată.
Publicație a Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, "Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura, între global și local" oferă, conform INCFC, informații despre dinamica valorilor și practicilor din societatea românească de astăzi, despre modul în care populația se raportează la sectorul cultural, devenind un instrument esențial în dezvoltarea strategiilor locale și regionale. AGERPRES
