Bărbaţi din Bangladesh, Nigeria, Pakistan au plătit pentru căsătorii de convenienţă cu românce
Zeci de bărbaţi din ţări precum Nigeria, Bangladesh, Albania, Sudan sau Republica Moldova negociază cu femei din România căsătorii de convenienţă, pentru care plătesc, de obicei, între 300 şi 500 de euro, pentru ca astfel să ajungă, fără viză, în ţări ale Uniunii Europene.
Din datele Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) reiese că, în primele zece luni ale anului trecut, au fost depistate 37 de căsătorii de convenienţă, cele mai multe în Bucureşti şi în judeţele Dolj, Cluj, Prahova şi Iaşi.
Străinii care s-au căsătorit cu persoane din România, pentru a putea astfel să ajungă fără viză în Uniunea Europeană, provin din Nigeria, Egipt, Bangladesh, Turcia, Sudan, Republica Dominicană, Pakistan, Iordania, Maroc, Liban, Ghana, Camerun, Tunisia, Ucraina, Republica Moldova şi Albania.
În majoritatea cazurilor, străinii au luat legătura cu româncele prin intermediul site-urilor de socializare. Tot acolo au negociat şi preţul, de cele mai multe ori fiind vorba despre sume cuprinse între 300 şi 500 de euro.
În cele mai multe situaţii, este vorba despre bărbaţi care caută căsătorii de convenienţă în România. Aceştia pleacă apoi în ţări din Uniunea Europeană, unde îşi caută de lucru la negru.
"Eu şi soţul ne înţelegem prin semne"
Un exemplu de căsătorie de convenienţă este cel al camerunezului Joseph, de 37 de ani, cu Aurelia, o femeie de 44 de ani, din Bucureşti, mamă a trei copii. Într-o primă fază, poliţiştilor le-a atras atenţia diferenţa de vârstă, după care au aprofundat cercetările şi au chemat-o pe femeie la audieri.
În timpul interogatoriului, aceasta a spus că se înţelege cu soţul ei prin semne şi că vârsta nu contează, importantă fiind "dragostea şi înţelegerea" dintre ei. Aceasta a mai spus că bărbatul a cerut-o în căsătorie pe internet.
"M-a cerut în căsătorie prin intermediul calculatorului. El a scris pe Google translate, în franceză, dacă vreau să mă căsătoresc cu el, calculatorul a tradus în româneşte, iar eu am acceptat", le-a spus femeia poliţiştilor.
S-a însurat pentru banii de întreţinere
În luna august a anului trecut, ofiţerii IGI au descoperit că un bărbat din Bucureşti s-a însurat o femeie din Republica Moldova după ce s-au înţeles ca aceasta să-i achite datoriile la întreţinere.
Poliţiştii au început verificările după ce o basarabeancă în vârstă de 26 de ani a solicitat un permis de şedere în calitate de soţie a unui cetăţean român în vârstă de 49 de ani.
Pentru a convinge ofiţerii de interviu asupra credibilităţii căsătoriei, femeia s-a mutat, împreună cu cei doi copii pe care îi avea dintr-o altă relaţie, în casa din Bucureşti a proaspătului soţ.
În urma cercetărilor, poliţiştii au dovedit că, în realitate, căsătoria era de convenienţă, iar femeia intenţiona să plece la muncă în UE, împreună cu un alt bărbat.
Pentru a se căsători cu ea, aceasta i-a plătit "soţului" datoria la întreţinere şi o parte din cheltuielile casnice.
Căsătoriile dintre români şi străini sunt verificate, soţii spun cum s-au cunoscut şi dacă vorbesc o limbă pe care o înţeleg amândoi
Pentru a preveni astfel de situaţii, căsătoriile dintre cetăţeni români şi străini care nu provin din ţări ale Uniunii Europene sunt verificate de ofiţerii IGI, cu ajutorul unui ghid realizat cu sprijinul unei echipe de experţi olandezi.
Poliţiştii cercetează dacă cei doi soţi locuiesc împreună, dacă s-au cunoscut înaintea căsătoriei, dacă vorbesc o limbă pe care o înţeleg amândoi, dacă vreunul dintre soţi a mai fost vreodată implicat într-o căsătorie de convenienţă, dacă cei doi cunosc date personale legate de partener şi dacă acea căsătorie a fost condiţionată de plata unei sume de bani între soţi, cu excepţia sumelor primite cu titlu de dotă.
Dacă poliţiştii stabilesc că nu este vorba despre o căsătorie de convenienţă, cetăţeanului străin i se acordă drept de şedere de până la cinci ani pe teritoriul României şi o carte de rezidenţă temporară, care îi permite să călătorească fără viză în spaţiul Uniunii Europene, însoţit de soţ sau soţie.
În caz contrar, cetăţeanului străin îi este refuzată prelungirea dreptului de şedere, iar pe numele său este emisă, potrivit legii, o decizie de returnare, acesta având obligaţia să părăsească România în termen de 30 de zile.
