Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat vineri motivarea în procesul care obligă familia Iohannis să dea înapoi banii obținuți din chiriile de la Sibiu. Fiscul poate demara procedurile de recuperare a prejudiciului.

Decizia a fost dată în septembrie anul trecut FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Practic, judecătorii au îndepărtat odată cu sentința dată în septembrie 2024 ultimul obstacol privind recuperarea unei case din Sibiu și a celor 260.000 de euro bani din chirie de la familia Iohannis, după ce prietena din Miami a familiei Iohannis, Rodica Baștea, a pierdut procesul început în 2016. Pentru a trece la recuperarea prejudiciului, era necesară însă și publicarea motivării acestei decizii, iar acest lucru a avut loc vineri, 17 ianuarie.

ANAF a explicat că trebuie să aştepte motivarea şi comunicarea deciziei definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de anul trecut pentru a înscrie titlul de proprietate al Statului Român în cartea funciară a imobilului din Sibiu, strada Nicolae Bălcescu nr. 29 şi pentru a solicita, apoi, recuperarea banilor din chirie pe care familia Iohannis i-a încasat necuvenit, în locul statului, în perioada 2001-2015, potrivit g4media.

E vorba de un spaţiu comercial care, potrivit unor documente ale Fiscului, i-au adus familiei Iohannis venituri din chirii de peste 226.000 de euro, în perioada 2001-2015. Imobilul a fost pierdut de familia prezidenţială în instanţă, în 2015.

Litigiul a fost deschis de Rodica Baștea. Ea a solicitat anularea unui certificat din 2008 prin care statul român a fost declarat moștenitorul legal al imobilului din Gheorghe Magheru 35. Între 1999 și 2008, casa a aparținut lui Ioan Baștea, soțul femeii, decedat între timp, Georgetei Lăzurcă, soacra președintelui, și lui Carmen Iohannis, soția acestuia.

Explicațiile judecătorilor

„Înalta Curte reţine că anularea unui certificat de moştenitor se poate cere pentru vătămarea unor drepturi proprii (aşa cum indică art. 120 din Legea nr. 36/1995) şi nu pentru consideraţii morale sau afective, ce ţin de existenţa unor relaţii de familie – necontestate, de altfel. (...)

Calitatea de descendent (pentru Rodica Baștea – n.r.) nu este suficient de caracterizată în expunerea recursului pentru a putea fi analizată din perspectiva aplicării legii de drept material, deoarece nici reclamanta şi nici autorii ei – soţul său sau L. nu au avut calitatea de descendenţi ai defunctei K. (...)

Soțul Rodicări Baștea nu era moștenitor al proprietarei imobilelor: Prin urmare, în mod corect au fost valorificate împrejurările ce atestă că autorul soţului defunct al reclamantei nu a acceptat succesiunea după mătuşa sa şi nu poate fi considerat moştenitor al acesteia – iar această chestiune rezultă din chiar dispozitivul sentinţei civile nr. 104/2019, care a respins cererea de a se constata calitatea lui L. de moştenitor legal al defunctei respective. (...)

Contrar susţinerilor recurentei (Rodica Baștea – n.r.), împrejurarea că motivul de anulare a certificatului de moştenitor din anul 1999 a privit exclusiv chestiuni procedurale – absenţa competenţei teritoriale a notarului public – nu semnifică atribuirea în acelaşi timp a unor efecte de validare, de confirmare a condiţiilor de fond ale certificatului (cum era corecta determinare a moştenitorilor), cât timp acestea nu au făcut obiectul analizei acelei instanţe”, arată judecătorii în cazul deciziei date.

Povestea imobilului

Casa din centrul Sibiului, unde Klaus şi Carmen Iohannis au cumpărat o parte, la parter, a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea. După decesul acestora, în anii 70, imobilul a trecut în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii, potrivit Antena 3 .

Ulterior, această casă din Sibiu a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În anul 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea.

Foştii chiriaşi au deschis însă procese în instanţe, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea. CA Alba Iulia a respins, ca nefondat, recursul declarat de Rodica Baştea în procesul deschis de locatarii a două apartamente din imobilul ce s-a aflat în proprietatea familiilor Iohannis şi Baştea. Prin această decizie, care este irevocabilă, practic locatarii celor două apartamente şi-au redobândit şi consolidat dreptul de proprietate asupra imobilelor în cauză.

După mai multe cicluri procesuale, în mai 2014, Tribunalul Braşov, printre alte măsuri dispuse în acest dosar, a anulat contractul de vânzare-cumpărare în cazul imobilului din Sibiu "încheiat între pârâţii Baştea Ioan - decedat, moştenitor fiind Baştea Rodica, în calitate de vânzător, şi Iohannis Carmen Georgeta şi Iohannis Klaus Werner, în calitate de cumpărători", potrivit informaţiilor postate pe portalul instanţei.

Familia preşedintelui a pierdut definitiv procesul la CA Braşov, unde a fost respins recursul declarat de soţii Iohannis şi menţinută decizia Tribunalului, prin care a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare. Contestaţia în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei prin care cei doi soţi au pierdut imobilul aflat în centrul Sibiului s-a judecat la CA Piteşti, unde s-a solicitat de către aceştia strămutarea procesului. În februarie 2017, CA Piteşti a respins contestaţia în anulare formulată de familia preşedintelui Iohannis.