În 2014, valoarea finanţărilor nerambursabile pentru proiecte culturale atribuite prin Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN), instituţie subordonată Ministerului Culturii, condusă până în martie de liberalul Narcis Afrăsinei, a fost de circa 8 milioane de lei (1,8 milioane de euro). Sesiunea de finanţare, care s-a derulat în perioada 11 februarie – 12 martie 2014, a vizat patru secţiuni diferite: arte vizuale (2,3 milioane de lei), artele spectacolului (2,7 milioane de lei), activităţi muzeale (un milion de lei) şi patrimoniu cultural national (1,8 milioane de lei).

Printre criteriile avute în vedere de AFCN la validarea proiectelor s-au numărat claritatea viziunii artistice, caracterul inovator, de anvergură şi integrator, precum şi modalităţile de promovare a proiectelor care să asigure o cât mai mare viziblitate a acestora. Reguli frumoase în teorie, dar
dificil de pus în practică.

Aşa s-a ajuns să primească finanţări consistente asociaţii şi fundaţii dubioase sau firme al căror obiect de activitate n-are nicio legătură cu manifestările culturale. Câţiva dintre aceşti ”operatori culturali”, care n-au nici măcar site-uri de promovare sau conturi pe reţelele de socializare, au primit bani pentru două sau chiar trei proiecte la secţiuni diferite.

Azilele de lux şi arta contemporană

Fundaţia ”Casa Îngerilor” a fost înfiinţată în 2012 şi are ca obiect declarat de activitate ”asistenţa socială cu şi fără cazare pentru persoanele vârstnice, a celor cu dizabilităţi, precum şi a celor defavorizate social”. Printre obiectivele pe care fundaţia vrea să le realizeze se numără un azil de lux la Sineşti (Ialomiţa), numit ”Arca Bărăganului”. Stabilimentul se doreşte a fi ”un centru de tratament, recuperare şi întreţinere pentru persoanele cu dizabilităţi şi în vârstă, cu internare temporară”.

Fundaţia ”Casa Îngerilor” a obţinut finanţare pentru trei proiecte – două la secţiunea ”Arte vizuale” şi unul la ”activităţi muzeale”. Valoarea totală a acestora este de aproape 240.000 de lei (54.000 de euro).
Deşi este prima oară când aplică la AFCN, fundaţia a primit din partea evaluatorilor punctaj aproape maxim la criterii greu de îndeplinit chiar şi de către operatorii culturali de anvergură: claritatea viziunii artistice, experienţa în proiecte culturale, competenţa în domeniu şi capacitatea de a promova evenimentul.
Cea care se ocupă de Fundaţia “Casa Îngerilor” este bucureşteanca Anda Dorinela Manta (foto), de 38 de ani.

Trecutul său profesional nu o recomandă nicidecum pentru activităţile culturale. Femeia a făcut mai întâi afaceri înainte să înfiinţeze fundaţia. Firma sa, Anida Prodinvest SRL, specializată în ”comerţul cu ridicata al cerealelor, semninţelor şi furajelor” nu a mers prea bine, iar în 2012 a intrat în lichidare. Fondatoarea ”Casei Îngerilor” are mai multe dosare de executare silită la două bănci pentru neachitarea unor credite.
Anda Manta a refuzat sistematic să discute cu ”Adevărul” despre proiectele culturale derulate de către fundaţia sa, spunând în repetate rânduri că se află la întâlnire cu diverşi ”parteneri străini”. Ulterior, a invocat o plecare inopinată din Bucureşti pentru a refuza dialogul.

Cum să faci bani din cultură

Finanţări consistente de la AFCN au primit şi asociaţiile ”Filozofia – Dragoste de înţelepciune” şi ”Cunoaşte-şi Drepturile”. Discreţia absolută guvernează existenţa celor două instituţii. Niciuna dintre ele nu are site-uri de prezentare sau alte mijloace de promovare specifice operatorilor culturali serioşi. Informaţiile obţinute conturează însă ideea că aceste asociaţii au fost înfiinţate special pentru a obţine finanţare de la AFCN.

Astfel, ”Filozofia – Dragoste de înţelepciune” şi ”Cunoaşte-şi Drepturile” au acelaşi obiect de activitate – promovarea culturii şi artei, au fost înfiinţate în acelaşi an - 2012, de către acelaşi avocat - Vasile Dinu (46 de ani), la aceeaşi judecătorie - Judecătoria Pătârlagele, localitatea natală a avocatului.
Ambele au obţinut finanţări de la aceeaşi instituţie - AFCN, la câte trei proiecte, la aceleaşi trei secţiuni - arte vizuale, activităţi muzeale şi patrimoniu naţional. În plus, asociaţia ”Cunoaşte-şi Drepturile” nu figurează nici măcar în Registrul Naţional ONG, potrivit unei adrese a Ministerului Justiţiei, remisă ziarului ”Adevărul”.

Asociaţia ”Filozofia – Dragoste de înţelepciune”, care are sediul în Pârscov, un cătun pierdut printre dealurile Buzăului, şi asociaţia ”Cunoaşte-şi Drepturile”, care funcţionează în Pogoanele, localitate mai răsărită, ridicată la rangul de oraş, au primit fiecare de la AFCN exact aceeaşi sumă totală: 238.000 de lei (54.000 de euro).

La fel ca şi în cazul ”Casei Îngerilor”, cele două asociaţii au fost punctate decisiv la criteriile claritatea viziunii artistice, experienţa în proiecte culturale, competenţa în domeniu şi capacitatea de a promova evenimentul.
Pentru că ambele au trecut la contact în datele depuse la ANAF numărul de telefon al avocatului Vasile Dinu, am încercat să discutăm cu acesta. ”Ştiu că sunt foarte multe probleme răutăcioase vizavi de aceste proiecte câştigate. Eu vreau să mă ţin departe de aceste răutăţi. Acum nu pot oricum să vorbesc, o să revin eu cu un telefon”, a spus Vasile Dinu. Avocatul însă nu a mai sunat aşa cum a promis şi nici nu a mai răspuns la telefon.

Problema e la evaluatori

Instituţii prestigioase de cultură, dar şi artişti din diverse ramuri culturale au acuzat grave nereguli în atribuirea finanţărilor AFCN. Artiştii din arta vizuală au adresat chiar şi o scrisoare deschisă ministrului Culturii, Kelemen Hunor, pentru a anula sesiunea de finanţare.

Jocurile s-ar fi făcut la nivelul experţilor selectaţi pentru evaluarea proiectelor. Conform procedurilor, secretariatul AFCN centralizează CV-urile experţilor propuşi de instituţiile de cultură, din care, ulterior, Consiliul AFCN îi alege pe cei cărora li se reaprtizează proiectele spre evaluare. Consiliul AFCN ar fi primit însă o listă trunchiată.

”Secretariatul AFCN centralizează toate propunerile de evaluatori veniţi dinspre sociaetatea civilă şi le trimit consiliului, singurul abilitat să facă trierea. Or, persoane din secretariat au intervenit pe listele de evaluatori şi le-au triat abuziv şi ilegal. Au fost eliminaţi evaluatorii care, cel puţin din punctul meu de vedere, erau incomozi pentru cei care operau acest lucru (...) În momentul în care elimini experţii buni, sigur că se creează nişte monstruozităţi la nivelul evaluării”, a declarat pentru ”Adevărul” Dragoş Neamu, director la Reţeaua Naţională a Muzeelor din România. Potrivit acestuia, proiectul ”Noaptea europeană a muzeelor” a fost foarte aproape de a nu mai avea finanţare anul acesta. ”Noaptea muzeelor a fost ultimul pe lista proiectelor aprobate, având punctajul cel mai mic. Asta în condiţiile în care noi scoatem în stradă o jumătate de milion de oameni. Impactul proiectului nostru este un mare brand cultural”, a mai spus Dragoş Neamu.

Aşa s-a ajuns la situaţia în care AFCN să respingă proiectele unor instituţii prestigioase de cultură, precum Universitatea Naţională de Arte, Universitatea din Bucureşti, Ţăranului Român, Complexul Naţional Muzeal Astra din Sibiu, Muzeul Naţional de Arta al României, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Biblioteca Naţională a României etc.

Proiecte muzeale...fără muzee

Directorul Muzeului Ţăranului Român, Virgil Niţulescu, a acuzat şi el anumite ”anomalii” la finanţarea AFCN. ”Am avut patru proiecte şi toate ne-au fost respinse. Am făcut contestaţii, dar degeaba. Totul a depins de felul în care au fost alcătuite comisiile de experţi. În ceea ce priveşte aria muzeală, mi se pare ciudat că din nouă proiecte care au fost admise, niciunul nu a fost iniţiat de un muzeu. Au fost făcute de nişte asociaţii de care nu am auzit în viaţa mea. Toate muzeele au fost discriminate. Singura activitate strict muzeală aprobată a fost Noaptea Europeană a Muzeelor, proiect care s-a calificat de pe ultimul loc şi a primit o sumă nesemnificativă”, a explicat Niţulescu.

La fel s-a întâmplat şi în cazul proiectelor propuse de Muzeul Naţional de Artă al României.
”Proiectele noastre au picat cu un punctaj foarte mare. Am făcut contestaţie, am cerut să vedem rapoartele şi grilele de evaluare şi am văzut că în toate am avut recomandare de finanţare. Cu toate acestea, proiectele noastre au fost respinse. Ni s-a spus că au fost altele cu punctaje mult mai mari decât ale noastre. Pur şi simplu au fost alte proiecte, nu neapărat mai bune, ci evaluate cu un punctaj mai mare. Problema ar putea să fie la evaluatori, la subiectivitatea, competenţa şi experenţa acestora”, a explicat Despina Haşegan, de la Muzeul Naţional de Arta al României.

Ce spun oficialii AFCN

Nemulţumit de prestaţia directorului AFCN, ministrul Culturii Kelemen Hunor, care i-a succedat în funcţie liberalului Gigel Ştirbu, l-a demis în martie pe Narcis Afrăsinei şi l-a numit în locul său pe Leonard Artur Horvath (foto), fost şef al Direcţiei pentru Cultură Cluj. Noul director este hotărât să schimbe regulile jocului, pentru ca instituţia să finanţeze doar proiectele cele mai bune.

”Vom schimba standardul după care sunt acceptaţi evaluatorii, vom face un nou ghid al solicitantului, dar şi o listă neagră a operatorilor care au aplicat finanţări şi au avut nereguli în derularea proiectelor. Aceştia ar putea primi interdicţie la finanţare o anumită perioadă. O altă măsură va viza modul de repartizare a proiectelor către evaluatori. De asemenea, vor fi reguli mai stricte şi mai clare în selectarea experţilor. Vom verifica listele de evaluatori. Dacă vom găsi nereguli, vom lua măsuri, inclusiv sesizarea organelor de urmărire penală”, a declarat Leonard Horvath.

Preşedintele Consiliului AFCN, Sorin Predescu, susţine că, din păcate, atribuţiile acestui for, care reprezintă societatea civilă, sunt limitate. ”Puterea Consiliului este mai degrabă una simbolică şi legată de partea strategică. Partea de eligibilitate, de împărţire a proiectelor pe evaluatori, practic capaciatatea de a controla finanţările ţine de aparatul administrativ al AFCN. Alegerea evaluatorilor de către Consiliu s-a făcut corect, singura mea suspiciune este că alegerea s-a făcut dintr-o listă aranjată, lucru la care, recunosc, nu m-a dus gândul. Suntem în curs de reverificare a listelor. Este o responsabilitate de tip penal”, a precizat Sorin Predescu.

Cultura, promovată cu firme de traduceri şi organizatoare de bâlciuri

AFCN a finanţat şi proiectele altor operatori al căror portofoliu este inexistent sau discutabil.
• SC Dicţionar de evenimente SRL Bucureşti (activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor, înregistrată în 2011) – două proiecte finanţate, în valoare de 158.000 de lei.
• SC Elladum Fun SRL Tulcea (activităţi de organizare a bâlciurilor şi a parcurilor de distractii, înregistrată în 2012) – un proiect finanţat cu 80.000 de lei.
• SC Axis Mundi Consulting SRL Olt (activităţi de traducere scrisă şi orală - interpreţi) – un proiect finanţat cu 79.400 de lei.
• Asociaţia Lumea Ta (înregistrată la Piatra Neamţ, în 2012) – un proiect finanţat cu 80.000 de lei.
• Asociaţia cetăţenilor Europei de Est (înregistrată în străinătate) - un proiect finanţat cu 75.000 de lei.

Material preluat de pe adevărul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii