Războiul din Ucraina a amplificat încetinirea economiei globale, care intră acum în ceea ce ar putea deveni „o perioadă prelungită de creştere slabă şi inflaţie ridicată”, a declarat Banca Mondială în raportul privind perspectivele economice globale, avertizând că perspectivele de creştere s-ar putea înrăutăţi în continuare.
Conform datelor transmise de preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, creşterea economiei mondiale ar putea încetini la 2,1% în 2022 şi la 1,5% în 2023, ducând creşterea pe cap de locuitor aproape de zero, dacă riscurile de încetinire se vor concretiza.
Malpass a mai declarat că avansul economiei globale a fost afectat de război, de restricţiile din China, de perturbările din lanţurile de aprovizionare şi de riscul stagflaţiei, o perioadă de creştere slabă şi inflaţie ridicată, ultima dată înregistrată în anii '70.
„În prezent, pericolul stagflaţiei este considerabil. Creşterea redusă va persista probabil pe parcursul deceniului din cauza nivelului scăzut al investiţiilor în cea mai mare parte a lumii. În timp ce în multe ţări inflaţia este la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii iar aprovizionarea va creşte lent, există riscul ca inflaţia să rămână ridicată pentru o perioadă de timp mai îndelungată", a afirmat Malpass, informează News.ro.
Acesta a estimat că între 2021 şi 2024, ritmul de creştere al economiei globale ar urma să încetinească cu 2,7 puncte procentuale, mai mult decât dublu faţă de frânarea din perioada 1976 - 1979.
Majorarea ratelor dobânzilor necesară pentru a ţine sub control inflaţia la finalul anilor 1970 a fost atât de abruptă încât a provocat o recesiune globală în 1982, şi o serie de crize financiare în economiile emergente şi în curs de dezvoltare.
La rândul său, Ayhan Kose, directorul unităţii Băncii Mondiale care pregăteşte prognoza, a declarat reporterilor că există „un pericol real” că înăsprirea condiţiilor financiare mai rapidă decât era de aşteptat ar putea împinge unele ţări în genul de criză a datoriilor văzută în anii 1980.
Pentru a reduce riscurile, a spus Malpass, factorii de decizie ar trebui să lucreze pentru a coordona ajutorul pentru Ucraina, pentru a stimula producţia de alimente şi energie şi pentru a evita restricţiile pentru exporturi şi importuri, care ar putea duce la noi creşteri ale preţurilor petrolului şi alimentelor.
El a cerut, de asemenea, eforturi de intensificare a reducerii datoriilor, avertizând că unele ţări cu venituri medii ar putea fi în pericol; consolidarea eforturilor de a limita Covid; şi accelerarea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon.
Banca Mondială se aşteaptă la o creştere a economiei mondiale de doar 2,9% în 2022, de la un avans de 5,7% în 2021, creşterea urmând să se menţină aproape de nivelul din acest an şi în 2023 şi 2024. Pe plan global, inflaţia ar trebui să se modereze anul viitor, dar în multe economii va rămâne probabil mai ridicată decât se previziona.
În economiile avansate creşterea se va reduce semnificativ, la 2,6% în 2022 şi 2,2% în 2023, de la un avans de 5,1% în 2021. Economiile emergente şi în curs de dezvoltare ar urma să se înregistreze, anul acesta, o creştere de doar 3,4%, faţă de 6,6% în 2021, şi mult sub media anuală de 4,8% din perioada 2011-2019. În regiunea Europa şi Asia Centrală, în care este inclusă şi România, Banca Mondială prognozează o scădere a economiei de 2,9% anul acesta, şi o creştere de 1,5% anul viitor.
În Ucraina, prognozele indică o contracţie de 45,1%, iar în Rusia de 8,9%.
Creşterea va încetini brusc în America Latină şi Caraibe, ajungând la doar 2,5% în acest an şi încetinind în continuare la 1,9% în 2023, potrivit băncii.
Orientul Mijlociu şi Africa de Nord ar beneficia de creşterea preţului petrolului, creşterea atingând 5,3% în 2022, înainte de a încetini la 3,6% în 2023, în timp ce Asia de Sud ar avea o creştere de 6,8% în acest an şi 5,8% în 2023. Se preconizează că avansul Africii Subsahariane va încetini oarecum, la 3,7% în 2022, de la 4,2% în 2021, a spus banca.
