Banca Centrală a Rusiei a prescris „terapie de șoc” pentru economia de război a lui Putin
Alimentată cu steroizi din trilioane de ruble din cheltuieli militare, economia rusă se apropie de punctul de rupere. În timp ce oficialii raportează victoria asupra sancțiunilor, se laudă cu creșterea PIB-ului și cu creșterea veniturilor a sute de mii de oameni săraci trimiși la război, Banca Centrală a Rusiei trage discret un semnal de alarmă, scrie Moscow Times, conform Ziare.com.
În cadrul unei reuniuni care a avut loc vineri, 13 septembrie, Banca Centrală a majorat dobânda cheie pentru a șaptea oară și a adus-o la 19% pe an - un nivel pe care economia rusă l-a înregistrat o singură dată în ultimele două decenii - în primele săptămâni ale invaziei din Ucraina, când Rusia a fost lovită de un „tsunami” de sancțiuni occidentale.
Banca Centrală ia în considerare creșterea ratei la 20 % și ar putea face acest lucru la următoarea sa reuniune, a declarat șefa autorității de reglementare, Elvira Nabiullina, în cadrul unei conferințe de presă.
Rata dobânzilor din Rusia, la același nivel cu cel al statele falimentare și țărilor din lumea a treia
În ceea ce privește ratele dobânzilor, Rusia se află deja la același nivel cu statele falimentare și țările din lumea a treia. Rata actuală a Băncii Centrale a Rusiei este mai mare decât în Zambia (13,5%), Gambia (17%), Pakistan (17,5%) și se apropie de nivelul din Angola (19,5%). Iar creșterea sa ulterioară va plasa Rusia la același nivel cu Zimbabwe (20%) și Liban (20%).
Astfel de rate, spune Aleksei Antonov, analist la Alor Broker, sunt asemănătoare cu o „terapie de șoc” pentru economie. Dar pentru ce tratează Rusia Banca Centrală? La sfârșitul lunii august, inflația oficială de la Rosstat era de 9,05% și a încetinit față de iulie pentru prima dată în mai mult de un an. Așteptările de inflație ale consumatorilor sunt de 12,9%. Aceasta este mai mică decât în decembrie anul trecut (14,2%) și mai mică decât înainte de război (13,7% în ianuarie-2022).
Ceea ce face Banca Centrală este „o măsură disperată pentru a nu pierde deloc controlul și a aluneca spre o inflație de 20% sau mai mare”, scrie Andrei Hohrin, CEO al Ivolga Capital. În opinia sa, au fost create condițiile pentru alunecarea spre o criză. Principalele ingrediente sunt injecțiile de mii de miliarde de dolari în fabricile de apărare și distribuirea de bani către angajații contractuali și voluntari din armată, care creează un surplus de ofertă monetară în economie care nu este susținută de bunuri.
„Impulsul bugetar, din ce în ce mai centrat pe operațiunile speciale (războiul din Ucraina n.r), nu slăbește. Deși, din punctul de vedere al economiei, acesta nu mai este un impuls, ci combustibil ”, afirmă Hohrin. În prima jumătate a anului, guvernul a cheltuit suma record de 5,3 trilioane de ruble pentru articole de apărare, iar până la sfârșitul anului cheltuielile militare ar putea ajunge la 13 trilioane de ruble, adică 7-8% din PIB, estimează Janis Kluge, cercetător la Institutul german pentru probleme de securitate internațională.
Legea bugetului adoptată anul trecut a inclus o reducere a articolelor militare cu 2,3 trilioane de ruble în 2025. Dar după modul în care se dezvoltă evenimentele, este greu de crezut acest lucru, spune bancherul de investiții Evgheni Kogan.
Inflația scăpa de sub control și plonjarea economiei în criză în astfel de condiții este o chestiune de timp, consideră Hohrin. „Sectorul public este din ce în ce mai dependent de finanțarea bugetară și este din ce în ce mai ocupat cu munca neproductivă sau neprofitabilă. Restricțiile în sectorul productiv, în special în sectorul privat, devin din ce în ce mai vizibile. Peste trei luni, majorarea impozitelor se va adăuga la creșterea ratei cheie. Suficient pentru a crea distorsiuni incompatibile cu o viață relativ decentă”, explică acesta.
