Putin a avut un singur glonț ca să păcălească Europa. Agresiunea din Ucraina a fost suficientă pentru ca statele europene șă-și da seama care sunt adevăratele intenții ale Federației Ruse.
Semnele erau deja acolo. Amintim aici declarațiile lui Putin, agresiunile militare din Georgia (2009) și Ucraina (2014). Totuși, puțini au știut să le interpreteze corect, iar unii (vezi Germania cu Nord Stream 2) au mers chiar în direcția greșită, probabil, într-o încercare disperată de a nu antagoniza o națiune majoră a Europei.
Prin ”ultimatumul” acordat NATO în decembrie 2021, Rusia și-a dat arama pe față; Moscova dorea ”garanții de securitate” care însemnau practic refacerea sferei de influență a URSS: revenirea la status quo-ul din 1997 prin de-natoizarea țărilor care au aderat la Alianță după acest an, inclusiv România; de aderarea Ucrainei sau Georgiei la NATO nici nu se mai punea problema.
După debutul invaziei rusești a Ucrainei a fost clar pentru toată lumea că planul Rusiei nu se va opri la o singură țară, securitatea întregii Europe fiind în pericol.
Imediat după invazie, cancelarul german Scholz a anunțat ”Zeitenwende”, o nouă politică implicând creșterea semnificativă a bugetului pentru apărare. De asemenea, majoritatea statelor europene și-au crescut bugetele pentru apărare peste pragul de 2%, iar țările baltice și Polonia sunt în fruntea statelor cu cele mai mari achiziții, raportate la PIB. Spre exemplu, Varșovia va aloca 4% din PIB pentru apărare.
Fortificații la granița cu Rusia
Măsurile de descurajare a Rusiei nu se opresc doar la înarmare. Declarațiile oficialilor europeni care ne asigură că NATO va apăra ”fiecare centimetru pătrat din teritoriul Alianței” nu sunt doar vorbe - NATO și statele membre și-au ajustat strategiile de apărare, care presupun acum că efortul de apărare va începe de la granița de stat.
Atât Polonia, cât și Lituania alocă fonduri substanțiale pentru a construi sisteme de fortificații și bariere naturale la granițe.
Încă de acum câteva luni, Polonia a început să lucreze la un sistem complex de fortificații la granița sa de est, care va include inclusiv baraje și zone inundabile pentru a face terenul impracticabil în cazul unei invazii rusești.
Lituania îi urmează exemplul și instalează „dinți de dragon” în cadrul proiectului liniei de apărare lituaniene, pentru care guvernul va cheltui un total de 600 de milioane de euro.
Ce implică fortificațiile Lituaniei
Primul pas a fost făcut: de ieri, podul de la Panemune, care leagă Lituania de Federația Rusă, a fost blocat.
”Podul Louisa este proprietatea Federației Ruse, așa că astăzi putem instala obstacole doar în capătul podului. Aici, mișcarea forțelor inamice ar putea fi blocată de aricii noștri, dinții de dragon și sârmă ghimpată. Pe langa toate aceste masuri menționate, se mai are in vedere instalarea de obstacole de rezervă - seturi de grinzi metalice”, a declarat ministrul Apărării Naționale, Laurynas Kasciunas.
Măsuri de contramobilitate la granița Lituaniei cu Rusia, la Panemune. / Foto: Ministerul lituanian al apărării
Potrivit șefului Statului Major General al Lituaniei, Remigijus Baltrenas, granița Lituaniei cu Kaliningrad este foarte diversă: trece pe uscat, de-a lungul râului Nemen, dar și prin orașul Neringa, care se află între Lituania și Rusia.
Măsurile de contramobilitate sunt mai ample: Lituania va instala blocaje rutiere, printre altele, pe malurile râului Nemen, care formează o graniță naturală între această țară baltică și regiunea Kaliningrad, precum și Belarus.
Cele mai eficiente lucrări de contramobilitate sunt cele în care obstacolele precum dinții de dragon sau aricii sunt combinate cu mine.
„Cea mai mare parte va fi cheltuită pentru diverse tipuri de mine. Contractele au fost deja încheiate, iar unele mine sunt deja pe drum, altele vor urma”, a declarat Kasciunas, conform televiziunii lituaniene.
Lecții și pentru România
Photo credit: Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos”, Facebook
Măsuri de apărare precum „dinții de dragon” și barierele naturale, arată o conștientizare a noilor tactici de război, care includ amenințări neconvenționale, precum atacurile cu drone sau incursiuni rapide.
România poate învăța mai multe lecții valoroase din inițiativele de apărare ale Poloniei și Lituaniei și ar putea începe să își consolideze granițele sensibile, în special cele estice și ”foarte” estice.
„Nu putem aplica măsuri standard pe întreaga graniță cu Rusia. Nu este vorba doar de un obstacol natural de apă. Toate cele trei zone au soluții diferite, dar, în final, se vor reuni și vor forma un plan de apărare unificat”, au explicat oficialii militari lituanieni.
