Consumatorii de droguri ar urma să intre într-un proces rapid de reabilitare sub controlul procurorului dacă sunt prinși cu stupefiante. Cel puțin așa arată un proiect de lege aflat acum în Senat. Propunerea este însă considerată total ineficientă de experți.

Proiectul prevede ca procesul de evaluare a unui consumator de droguri să se desfășoare mai rapid

Dacă un proiect de modificare legislativă depus de Robert Cazanciuc și Adriana Tușa va fi aprobat, mai multe acte normative legate de traficul și consumul de droguri vor fi schimbate. Între altele, proiectul prevede ca procesul de evaluare a unui consumator de droguri să se desfășoare mai rapid, în vederea includerii acestuia într-un program integrat de asistenţă a persoanelor dependente de stupefiante.

„În cazul săvârşirii infracţiunii prevăzute la art.4 (cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri pentru consum propriu, fără drept, fapte care se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani - n.red.), procurorul dispune de îndată evaluarea consumatorului în scopul includerii acestuia în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, în raport de circumstanţele personale ale consumatorului şi de împrejurările concrete în care a fost comisă fapta şi dacă acesta nu se află în mod voluntar inclus într-un astfel de circuit integrat de asistenţă. În cazul consumatorilor minori, evaluarea (...) este obligatorie“, se arată în proiect.

Evaluarea consumatorului se realizează cu consimţământul acestuia de către centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, mai arată documentul. „În funcţie de concluziile raportului de evaluare întocmit de centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în termen de 5 zile de la primirea acestuia, procurorul dispune, cu acordul scris al consumatorului, includerea acestuia în programul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri“, se precizează în proiect.

Apoi, potrivit proiectului de lege, atunci când vor fi judecați, traficanții care au distribuit sau oferit droguri unui minor, unui dependent aflat la dezintoxicare sau unui bolnav psihic vor avea parte de circumstanțe agravante. De același regim vor avea parte și dealerii de stupefiante care își plasează marfa „într-o instituţie sau unitate medicală, de învăţământ, militară, loc de detenţie, centre de asistenţă socială, de reeducare sau instituţie medical-educativă, locuri în care elevii, studenţii şi tinerii desfăşoară sau participă la activităţi educative, culturale, sportive, sociale, manifestări artistice ori în apropierea acestora“, se mai arată în proiect.

Personalul trebuie să fie civil

Specialist în adicții, psihologul clinician Mihai Copăceanu a declarat pentru „Adevărul“ că în forma actuală a legislației statul este ineficient. „Textul proiectului de lege pune evaluarea infractorului în seama unor centre de prevenire, evaluare și consiliere antidrog. Acestea sunt în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, iar psihologii sau medicii angajați sunt ofițeri de poliție. Normele europene au recomandat în nenumărate rânduri statului român ca specialiștii medici, psihologi sau asistenți sociali care lucrează cu persoanele private de libertate să nu fie subordonați Ministerului Afacerilor Interne sau Ministerului Justiției. Pentru o corectă evaluare, pentru păstrarea unei maxime independențe a medicilor și psihologilor care realizează evaluarea, aceștia trebuie să aparțină altei structuri și altui minister. Mai mult, pentru ca încrederea și sinceritatea persoanelor care au comis infracțiuni să fie crescută, acestea au nevoie de asigurări că cei din fața lor care îi vor evalua sunt medici, nu ofițeri-medici, sunt psihologi clinicieni, nu ofițeri-clinicieni. În consecință, sunt necesare modificări urgente atât în ceea ce privește transferul specialiștilor care vor realiza evaluarea sub Ministerul Sănătății, cât și creșterea numărului acestora“, spune expertul.

Nu prea avem cum să-i tratăm

Mihai Copăceanu mai susține că dincolo de volumul de muncă suplimentar și în cazul procurorilor care au sarcina acum de a dispune evaluarea consumatorului în vederea includerii într-un program, marea problemă rămâne existența acestor programe acolo în orașele mai mici sau mai mari ale României. „Reamintesc că sunt multe județe în România care nu au centre de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, și astăzi acești specialiști vin din alte județe, ceea ce înseamnă nu doar o sarcină dificilă, cât mai ales o gravă ineficiență. Ce înseamnă circuit integrat de asistență rămâne o necunoscută deoarece unele persoane care au comis infracțiuni, dacă sunt dependente de substanțe, au nevoie de evaluare psihiatrică, de eventual tratament de specialitate (fie medicație psihiatrică, fie terapie de substituție), au nevoie de o serie de servicii complexe care implică terapia dependenților de substanțe, nu doar psiholog clinician, psihoterapeut, ceea ce în România încă nu există“, a conchis psihologul.

La rândul lui, Eugen Hriscu, medic specialist psihiatru, director medical al ALIAT, o cunoscută clinică de tratament din România, atrage atenția asupra modului în care sunt adoptate legile în România „Mi se pare incredibil cum sunt aruncate pe piață tot felul de acte normative fără niciun proces de consultare a specialiștilor în domeniu“, a spus revoltat Eugen Hriscu, care în urmă cu ceva timp a arătat că nu avem o strategie coerentă în combaterea fenomenului legat de droguri. „În toată țara nu avem nici măcar o clinică pentru tratarea dependenților de droguri care sunt minori, dar în schimb, în unele cazuri, îi și arestăm“, a subliniat expertul.