Un loc din munții Metaliferi, puțin schimbat de-a lungul timpului, amintește de vremea romanilor. Aici se află izvoarele cu apă termală de la Feredee.

Trei bazine și mai multe ochiuri de apă împânzesc lunca pârâului Bobâlna, la poalele Munților Metaliferi. În locul numit Feredee (scăldătoare), izvoarele termale au fost folosite încă din Antichitate.

Pe o hartă habsburgică de la sfârșitul secolului al XIX-lea, zona înconjurată de versanți și pădure de la marginea satului Bobâlna este denumită „romisches bad” (baie romană).

Băi termale romane

În acele timpuri, la circa cinci kilometri, pe malul Mureșului funcționa castrul roman de la Cigmău, iar peste dealuri - băile termale Germisara, aflate și ele pe „drumul aurului” care lega Ulpia Traiana Sarmizegetusa de exploatările din Munții Metaliferi.

În anii ´50, povesteau unii localnici, autoritățile comuniste au adus deținuți pentru a săpa bazinele de la Feredee. Le-au abandonat apoi, însă lucrarea a fost continuată câteva decenii mai târziu de Iosif Lascău, un localnic care și-a dorit ca sătenii din Bobâlna să aibă propria lor stațiune.

În anii ´80, frații Iosif și Ioan Lascău au cimentat pereții bazinelor și le-au amenajat cu o adâncime de maximum 1,5 metri, pentru ca şi oamenii care nu ştiau să înoate să se poată bucura de ape. Două dintre bazinele au fost secate recent, iar al treilea, aflat în prezent pe un teren privat, mai este folosit chiar și iarna pentru baie.

„Apa este călduță, are 10 – 15 grade, te obișnuiești repede cu ea, chiar dacă afară este frig. În apropiere de bazine, terenul este amenajat pentru picnic, iar oamenii se pot bucura de frumusețea locului și de aerul curat de aici, chiar dacă nu fac baie”, spune Ioan, localnic din Bobâlna.

Oamenii din satul Bobâlna au continuat vechea inițiativă a fraților Lascău și au transformat bucata de pășune într-un loc de agrement, amenajând și un mic teren de fotbal. Tot ei au curățat bazinele pline cu mâl și vegetaţie și au montat o toaletă din lemn şi coșuri de gunoi. Două dinter bazine au secat, însă, și în prezent nu mai pot fi folosite.

Ape termale în Hunedoara

Zona de la poalele Munţilor Metaliferi, mărginită de Valea Mureşului, este împânzită de izvoare minerale şi termale, rezultate în urma unor fenomene complexe postvulcanice. Apele binefăcătoare erau cunoscute încă din Antichitate. Astfel de izvoare sunt în Păuliş, Boholt, Hărţăgani, Banpotoc, Rapolt, Bobâlna, Geoagiu, Bozeş şi Băcaia, însă doar câteva comunităţi se folosesc de ele ca locuri de relaxare.

Cele mai populare izvoare minerale din județul Hunedoara se află la Geoagiu și au fost cunoscute încă din vremea dacilor şi a romanilor.

Arheologii au descoperit aici rămăşiţele unei aşezări prospere în Antichitate, apropiate minelor de aur din Transilvania.

Aşezarea se găsea pe drumul Apulum – Sarmizegetusa Ulpia Traiana, pe care era transportat aurul extras în Munţii Apuseni pentru a ajunge ulterior la monetăriile din Imperiu, unde era rafinat până la 23,5 carate şi folosit la baterea monedelelor acelor ani. În Germisara, un bazin natural, alimentat de izvoare termale şi amenajat pe două niveluri, devenise în vremea romanilor un adevărat centru SPA, împânzit de sanctuare şi monumente închinate nimfelor şi zeităţilor tămăduitoare din panteonul greco-roman, pe care îl frecventau cei mai înstăriţi locuitori ai Daciei romane.

La începutul secolului trecut în zona împânzită de ruine antice a fost înfiinţată o staţiune cu rol curativ şi de relaxare, care s-a dezvoltat cu timpul.

Băile termale de la Călan, numite Aquae în Antichitate, sunt și ele cunoscute din vremea dacilor. La fel de populare au devenit, în secolul al XIX-lea, băile termale de la Vața de Jos.

În Rapolţel, localitate învecinată Bobâlnei, localnicii au amenajat un bazin cu ape minerale, chiar în mijlocul satului.

În Banpotoc, mai multe izvoare minerale au fost sursă de alimentare pentru nenumăraţi hunedoreni, care veneau adesea aici pentru a se aproviziona cu apa considerată benefică pentru organism.

La Banpotoc, pe marginea drumului din apropierea unor izvoare, de peste patru decenii a fost construit un bazin, folosit ca loc de scăldat.

Şi în Deva, la poalele Cetății medievale şi în Hunedoara – în vecinătatea Castelului Corvinilor, au fost descoperite ape termale. Așezarea daco-romană de la Micia avea și ea terme.