Băi, frate, câte chestii false cu și despre omul ăsta mai apar?
Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP) este cea care a dat în judecată, în 6 decembrie, serviciile de informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Administrația Prezidențială și Ministerul de Interne, la două zile după ce Klaus Iohannis a desecretizat documentele care îl vizau pe candidatul independent la alegerile prezidențiale anulate între timp.
Mai multe site-uri au scris că reclamant în proces este și Călin Georgescu, pentru că inclusiv pe portalul instanțelor de judecată apărea această informație.
Contactați de HotNews.ro, reprezentanții Curții de Apel București au spus că numele lui Călin Georgescu a apărut „dintr-o eroare materială”. Ulterior, informația a fost modificată pe site și apare ca reclamant doar Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice (APALP). Președintele asociației care a dat în judecată cele cinci instituții este Călin Georgescu.
Despre confuzia de nume creată a scris inițial Jurnalul .
Ce contestă în instanță Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice
Obiectul procesului de la Curtea de Apel București, deschis de Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice (APALP), este „suspendare executare act administrativ”.
Primul termen de judecată a fost luni, 9 decembrie, de la ora 14:00, însă judecătorii au amânat cauza pentru ziua de miercuri, 11 decembrie, ora 15:00.
APALP a transmis într-un comunicat de presă că „nu există nicio legătură de rudenie sau de altă natură cu vreunul dintre candidații la funcția de Președinte al României” și că procesul a fost deschis înainte de decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale.
„În cererea de chemare în judecată am arătat că documentele pentru care am solicitat suspendarea sunt acte administrative emise cu exces de putere, instituțiile emitente acționând cu scopul clar de a influența voința alegătorilor și implicit rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al României, nefiind acte legal emise în exercitarea competentei de apărare în domeniul securității naționale. Cererea a fost introdusă înainte de a interveni decizia și comunicatul Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor. (…) Considerăm că aceste documente trebuiau emise și ulterior declasificate și prezentate opiniei publice după alegeri și doar dacă acestea cuprindeau o analiză obiectivă și imparțială asupra tuturor candidaților, inclusiv o analiză a practicii unor instituții și mass media”, susține Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice (APALP), al cărei președinte este Călin Georgescu.
Călin Georgescu: „Este o disperare a sistemului”
Călin Georgescu a susținut că documentele desecretizate de către președintele Iohannis cu privire la modul în care i s-a promovat candidatura pe rețelele sociale, arată că „sistemul” este în panică.
„Desecretizarea ar fi trebuit să fie la câți bani s-au cheltuit pe deplasările, de fapt excursiile, domnului Iohannis. Este pentru prima oară când CSAT este convocat pentru un candidat. Este o disperare masivă a sistemului. Dreptatea lui Dumnezeu nu coincide cu dreptatea oamenilor, ei asta nu înțeleg (…) Faptul că sistemul este în această panică ne ajută”, a afirmat Călin Georgescu, la Realitatea TV, în ziua în care Iohannis a desecretizat documentele.
Georgescu a spus că nu cunoaște persoanele care apar în documente ca promotori în social media ai candidaturii sale, dar nu a intrat în detalii legate de conținutul informărilor serviciilor de informații.
Președintele Klaus Iohannis a desecretizat, în 4 decembrie, informările făcute de către serviciile de informații în cadrul ședinței CSAT din 27 noiembrie în care s-a discutat despre eventualele interferențe în procesul electoral din România.
Rapoartele SRI vorbesc despre o operațiune pregătită din timp, în favoarea lui Călin Georgescu și care are ”modul de operare al unui actor statal”. De pildă, conturile de TikTok au fost făcute în 2016, iar cele de Telegram în 2022 și toate au fost mobilizate în campania de acum.
