Ruxandra Achim, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „I.L.Caragiale” din București, unul dintre liceele de elită ale Capitalei, a dat câteva indicații de rezolvare a subiectelor care au fost date astăzi la proba de Limba Română e examenului de Bacalaureat.

IA. 1. Sensul secvenței ,,de bună seamă” este: ,,fără îndoială”/,,cu siguranță”/,,evident”/,,bineînțeles”

2. Ion Creangă avea, ca surse de venit, sumele provenite din editarea Abecedarului și din asocierea ca proprietar la tipografie/ al unei tutungerii

3. Curcubeul semnifica, pentru Ion Creangă, un semn bun, așa cum sugerează secvența ,,semn, poate, pentru el, de schimbări în bine”

4. Ion Creangă călătorește la Târgu-Neamț pentru a-și revedea familia, locurile dragi ale copilăriei, inclusiv pe învățătorul său. Călătoria ar fi trebuit să-i aline tristețea și gândul că sfârșitul îi era aproape.

5.O trăsătură morală a lui Creangă este sensibilitatea aparte, alimentată de empatia față de situația prietenului său, Mihai Eminescu. Creangă este profund preocupat de sănătatea lui Eminescu, iar revederea locurilor natale dragi, în 1887, i-a adus lacrimi in ochi, ambele aspecte definindu-i delicatețea sufletească.

I. B. - formularea unei ipoteze (fără reproducerea temei date), utilizând conectorii specifici- dezvoltarea fiecărui argument, în acord cu ipoteza formulată, exemplificarea acestuia, atât cu ajutorul textului, cât și a experienței culturale/personale. Idei: recunostința devine o manifestare a respectului; înțelegerea rolului modelator al școlii/profesorilor; dăruirea de care au dat dovadă directorul/profesorii etc.

II. Ideea centrală a poeziei este meditația asupra trecerii timpului, pornind de la semnele naturii, care exteriorizează regretul față de ireversibilitatea timpului. Existența refrenului subliniază acest sentiment, manifestat prin frunzele veștede, în epitetul ,,frunzele pălite”, lipsite de culoare, de vitalitate. Meditația, orientată către efectele timpului asupra visurilor personale și asupra naturii, valorifică refrenul (definitoriu pentru rondel), accentuând regretul cu privire la imposibilitatea de a opri șuvoiul timpului. Invocația și personificarea copacului dezvăluie conștiința că viitorul poate să aducă o stare mai bună și să compenseze regretul pentru pierderea idealurilor personale.

III, Real.

Liviu Rebreanu:

- apartenența la realism (geografia reală, reflectarea veridică a lumii rurale transilvănene)

- tema: condiția șăranului care iubește pătimaș pământul, destinul intelectualului în lumea rurală etc.

- elemente de compoziție/structură: simetria compoziției (incipit-final), conflictele multiple, relațiile spațio-temporale, personajul și naratorul (instanțe ale comunicării narative)

Camil Petrescu:

- apartenența la modernism (subiectivitatea narativă, analiza psihologică, lumea citadină)

- tema: condiția intelectualului inadaptat social, față în față cu experiența iubirii și cu drama războiului

- elemente de compoziție/structură: absența cronologiei (tehnica memoriei involuntare), conflictele, în special moral și psihologic, relațiile spațio-temporale, naratorul-personaj (instanță a comunicării narative)

III. Umanist

La profilul Umanist, focus pe aspectele definitorii pentru personaj, cu motivarea selectării reperelor de compoziție/structură

Atât la Real, cât și la Umanist, se impune utilizarea a două scene pentru ilustrarea temei/ a trasăturii personajului

Trei subiecte mari

Subiectul I a inclus un text din cartea lui George Călinescu - ”Ion Creangă. Viața și opera” pe baza căruia absolvenții au avut de rezolvat mai multe cerințe. Subpunctul A1 le cerea elevilor să indice sensul din text al secveție ”de bună seamă”, în timp ce A5, să prezinte în 30-50 de cuvinte o trăsătură morală a lui Creangă, așa cum reiese din textul dat.

La subiectul IB candidații au avut de argumentat dacă oamenii trebuie sau nu să exprime recunoștință față de școlile în care au fost formați, raportându-se atât la informațiile din fragmentul extras din volumul „Ion Creangă. Viața și opera” de George Călinescu, cât și la experiența personală sau culturală

Subiectul al II-lea a constat din poezia semnată Alexandru Vlahuță, ”A mele visuri...”. Elevilor li se cerea să comenteze în minimum 50 de cuvinte relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.

Subiectul al III-lea, la profilul Real, a constat dintr-un eseu conceput de elevi care să prezinte particularitățile unui text narativ studiat aparținând lui Liviu Rebreanu sau lui Camil Petrescu, în timp ce la profilul Umanist elevilor li s-a cerut să redacteze un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să prezinte particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un text narativ studiat de Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu.

Examenul continuă marți, cu proba obligatorie a profilului.