Trupele azere au străpuns în mai multe locuri linia de contact cu forţele armene din provincia Nagorno-Karabah, a anunțat marţi consilierul de politică externă al preşedintelui azer Ilham Ali. Forţele armate ale separatiştilor armeni vorbesc despre lupte pe toată linia frontului, potrivit agențiilor de presă internaționale, citate de Agerpres.

Armata azeră își consolidează forțele în apropierea Armeniei și și-a vopsit vehiculele cu „însemne de război” similare celor folosite de armata rusă înainte de a invada Ucraina, scria vineri publicația britanică „The Telegraph”, citând informații din surse deschise obținute de la Centrul pentru Rezistență Informațională (CIR).

În afară de intensificarea activității la bazele azere, CIR a declarat că a mai detectat și o întețire a zborurilor între Azerbaidjan și un aerodrom militar din Israel, unul dintre aliații săi, concomitent cu manevre militare opuse ale Iranului, un aliat al Armeniei.

"Este posibil ca acestea să fie mișcări de rutină, dar analiza altor date din surse deschise disponibile poate indica și mai mult o consolidare militară", sublinia Kyle Glen, un investigator CIR.

Simbolurile militare azere sunt un "A" inversat și un "F" stilizat și au fost pictate în principal pe camioanele de infanterie și pe transportoare blindate de personal.

Azerbaidjanul cere capitularea forțelor armene din Nagorno-Karabah

Azerbaidjanul va negocia numai după ce forţele armenilor din Nagorno-Karabah vor ridica "steagul alb" şi vor fi dezarmate, a afirmat consilierul prezidenţial azer Hikmet Hajiyev după ce armata azeră a lansat ceea ce a numit drept o "operaţiune antiteroristă" în Nagorno-Karabah, enclavă azeră cu populaţie majoritar armeană disputată între Armenia şi Azerbaidjan.

Acesta a mai spus că operaţiunea militară lansată nu urmăreşte obiective pe teritoriul Armeniei recunoscut internaţional, ci numai pe teritoriul enclavei Nagorno-Karabah.

"Intenţia Azerbaidjanului este de a închide un capitol de animozitate şi confruntare (...) Destul este destul. Nu mai putem tolera să avem astfel de forţe armate pe teritoriul nostru şi de asemenea o structură care, zi de zi, ameninţă securitatea şi suveranitatea Azerbaidjanului", a spus oficialul azer.

Totodată, un comunicat al preşedinţiei azere semnalează că "formaţiunile ilegale armene trebuie să ridice steagul alb şi regimul ilegal să-şi anunţe dizolvarea", referire la autoproclamata republică separatistă din Nagorno-Karabah.

"În caz contrar, operaţiunile antiteroriste vor continua până la capăt", se arată în acelaşi comunicat, în care reprezentanţilor populaţiei armene din Nagorno-Karabah li se propun negocieri în oraşul azer Ievlak, dar numai dacă depun armele şi capitulează.

Anterior, autorităţile armene din Nagorno-Karabah au cerut o încetare a focului şi negocieri.

De partea sa, premierul armean Nikol Paşinian a acuzat Azerbaidjanul că a lansat o "operaţiune terestră de curăţire etnică" împotriva armenilor din Nagorno-Karabah şi că forţe "interne şi externe" încearcă "să atragă Armenia în război".

Armenia a negat oficial marţi că ar avea trupe în Nagorno-Karabah. Totuşi, în trecut numeroşi armeni s-au oferit ca voluntari pentru a activa în rândul formaţiunilor armate ale etnicilor armeni din această enclavă.

Luptele declanşate marţi de armata azeră în Nagorno-Karabah s-au soldat, conform unui bilanţ al separatiştilor armeni, cu 5 morţi şi 80 de răniţi, dintre care 15 civili, în timp ce un Azerbaidjanul vorbeşte despre un civil ucis de "schije de obuz în urma unui atac al forţelor armate armene".

Potrivit trupelor separatiştilor armeni, se dau lupte pe toată linia frontului şi "forţele armate azere recurg la tiruri de artilerie, rachete, drone de atac, aviaţie de luptă".

Ultimul război azero-armean pentru controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, desfăşurat în toamna anului 2020, s-a soldat cu circa 6.500 de morţi şi a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene, depăşite de capabilităţile armatei azere. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Nagorno-Karabah şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după un alt război, desfăşurat la începutul anilor '90.