Avocaţii lui Radu Mazăre au arătat vineri, după judecarea contestaţiei DNA împotriva deciziei de eliberare a clientului lor, că anchetatorii dovedesc, prin probele aduse în faţa instanţei, că edilul nu şi-a făcut decât datoria, potrivit normelor şi legilor în vigoare.

Avocatul Ion Cazacu a arătat că "parchetul nu a venit cu nimic nou, ci cu o reinterpretarea a probelor din prima fază".

Cazacu a subliniat, în acelaşi context, că DNA nici nu putea să depună probe noi, datorită prevederilor legale în vigoare, şi că soluţia primei instanţe, prin care s-a decis cercetarea în libertate a lui Mazăre, a fost una corectă.

"Este o constatare pe care o face DNA. Pas cu pas, DNA a arătat că s-au respectat etapele şi legalitatea achiziţiei publice", a arătat Ion Cazacu.

Celălalt avocat a lui Radu Mazăre , Cătălin Dancu, a arătat că procurorul DNA a ridicat chestiuni clasificate în timpul şedinţei de judecată, în vreme ce apărarea nu a făcut decât să lămurească completul că prima instanţă a motivat şi analizat corect, "respectiv că nu există probe".

La rândul său, primarul Constanţei, Radu Mazăre a arătat, la ieşirea din sala de judecată, că momentan nu va pleca la Constanţa, ci va rămâne o perioadă în Bucureşti, pentru a afla soluţia judecătorilor.

Instanţa supremă a rămas în pronunţare referitor la contestaţia procurorilor anticorupţie faţă de hotărârea prin care un magistrat al aceleiaşi instanţe a dispus cercetarea edilului în stare de libertate, în dosarul în care acesta este acuzat că ar fi luat mită 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern, pentru a-l ajuta să câştige contractul pentru construirea locuinţelor sociale din campusul "Henri Coandă".

Radu Mazăre şi omul de afaceri Avraham Morgenstern au fost reţinuţi în 8 aprilie, după audieri la DNA. Aceştia au fost eliberaţi din arestul Poliţiei Capitalei în 9 aprilie, după ce instanţa supremă a decis cercetarea lor în libertate, sub control judiciar, cu interdicţie de a părăsi ţara. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Primarul Constanţei a fost acuzat iniţial de luare de mită, apoi procurorii au extins cercetările în cazul lui Mazăre şi pentru fals în declaraţii.

Potrivit DNA, Radu Mazăre nu trecut în declaraţiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, cei 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg.

"Din ordonanţa privind efectuarea în continuare a urmăririi penale, întocmită de procurori a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora în declaraţiile de avere formulate în datele de 11 mai 2012 şi 29 iunie 2012, de către Mazăre Radu Ştefan, nu este trecut contul personal deschis la o unitate bancară din Israel", a arătat DNA, într-un comunicat de presă.

În acest cont, spun anchetatorii, a fost virată de către o societate comercială, la 13 septembrie 2011, suma de 95.000 de euro.

Astfel, arată DNA, "această informaţie nu apare nici la rubrica IV – 1, respectiv active financiare - conturi şi depozite bancare, fonduri de investiţii, forme echivalente de economisire şi investire, inclusiv cardurile de credit, dacă valoarea însumată a tuturor acestora depăşeşte 5.000 de euro".

De asemenea, notează procurorii, nu apare nici transferul făcut de firma respectivă în contul personal al lui Radu Mazăre, la rubrica VII - venituri ale declarantului şi ale membrilor săi de familie, realizate în ultimul an fiscal încheiat.

Procurorii DNA nu au găsit "în materialitatea lor" cei 175.000 de euro despre care susţin că i-ar fi luat mită Radu Mazăre, însă, în vederea recuperării lor, au pus sub sechestru aproape 19.000 de euro, au declarat luni, pentru MEDIAFAX, surse judiciare, citând din acte ale anchetatorilor.

În acelaşi dosar este urmărit penal şi fratele primarului Constanţei, senatorul PSD Alexandru Mazăre , acesta fiind acuzat de complicitate la luare de mită şi fals în declaraţii.

Anchetatorii susţin că Elan Schwartzenberg a fost ales ca intermediar pe traseul banilor de la Morgenstern la fraţii Mazăre, pentru că se bucura de încrederea celor doi. Astfel, prin intermediul lui Schwartzenberg, într-un cont din Israel al lui Radu Mazăre au intrat 95.000 de euro, iar în unul al fratelui acestuia, 80.000 de euro, în două tranşe egale.

Senatorul Alexandru Mazăre nu a menţionat în declaraţia de avere din 29 mai 2012 un cont deschis la o unitate bancară din Israel, în care, în 2011, o societate comercială a virat 80.0000 de euro, la 13 septembrie 2011 şi 6 decembrie 2011, a arătat DNA, precizând că suma reprezenta o parte din mita care ar fi fost primită de primarul Constanţei, Radu Mazăre.

"Această sumă de bani reprezenta o parte din banii primiţi, cu titlu de mită, de către fratele său, inculpatul Mazăre Radu Ştefan, în schimbul efectuării de către acesta, de demersuri atât în cadrul atribuţiilor de serviciu, cât şi în afara lor, în vederea câştigării licitaţiei organizate de RAEDPP Constanţa, pentru construirea de locuinţe modulare în cadrul Campusului social Henri Coandă", potrivit DNA.

Sursa: mediafax.ro

Distribuie Distribuie Comentarii