Circumstanțele prăbușirii avionului de transport militar Il-76 și detaliile despre cine sau ce anume se afla la bord rămân neclare, dar analiștii avertizează asupra pericolului căderii în capcana versiunii prezentate de regimul de la Moscova.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut o anchetă internațională în cazul prăbușirii avionului Il-76, în timp ce Consiliul de Securitate al ONU se va reuni de urgenţă joi după-amiază, la cererea ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, aflat la New York încă de la începutul acestei săptămâni.

Ce s-ar fi întâmplat?

Un avion rusesc Il-76 a căzut miercuri dimineață lângă satul Iablonovo (regiunea Belgorod), situat la 45 de kilometri de cel mai apropiat punct de la granița cu Ucraina.

Imaginile postate pe reţelele de socializare arată un avion în cădere înainte de o explozie puternică la sol, urmată de flăcări şi fum negru. Regiunea Belgorod este foarte des vizată de tiruri cu rachete şi incursiuni ale dronelor ucrainene ca răspuns la numeroasele bombardamente efectuate de ruși asupra Ucrainei.

„Tocmai am auzit o bubuitură puternică” însoțită de „fum, foc și zgomote”, a mărturisit pentru televiziunea rusă o localnică, Maria Meksențeva, precizând că avionul „s-a prăbușit departe de sat”.

„Este foarte înfricoșător”, a adăugat femeia.

Un avion doborât? De către cine și cu ce?

Dezbaterea pe această temă este încă deschisă și ține mai mult de acuzații decât de probe. Deloc surprinzător, Ministerul rus al Apărării arată cu degetul spre Ucraina, susținând că forțele sale armate au lansat „două rachete” dintr-un „sistem de apărare antiaeriană” pentru a doborî avionul şi apoi „să dea vina” pe Rusia. De cealaltă parte, Kievul neagă această versiune.

Totuși, o publicație de la Kiev a scris inițial că armata ucraineană și-ar fi revendicat responsabilitatea doborârii unui avion ce transporta rachete antiaeriene S-300. Ulterior, această relatare a fost retrasă.

Ce susține Rusia?

Ministerul rus al Apărării susține că aeronava transporta 65 de prizonieri ucraineni de război, precum și șase membri ai echipajului și trei gardieni. Bilanțul Moscovei: 74 de morți.

Același minister mai spune că cele două rachete care ar fi cauzat prăbușirea avionului ar fi fost trase din regiunea ucraineană Harkov, vecină cu Belgorod, și denunță un „act terorist”.

„Doborârea” aeronavei s-a produs cu câteva ore înainte de un schimb de prizonieri planificat la un punct de trecere a frontierei dintre Belgorod și Harkov, insistă Ministerul rus al Apărării.

Potrivit Moscovei, armata ucraineană „ştia” că prizonierii de război vor fi transferați cu avionul la Belgorod şi apoi cu un alt mijloc de transport spre locul de schimb de la graniţă.

Kremlinul a reacționat joi, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, care a evocat un „act complet monstruos” comis de ucraineni și a avertizat asupra unor posibile consecințe asupra continuării schimburilor de prizonieri.

„Nimeni nu vă va putea spune ce impact va avea acest lucru asupra perspectivelor de prelungire a procesului” de schimb de prizonieri, a avertizat Peskov.

Versiunea prezentată de Ministerul rus al Apărării nu poate fi confirmată cu informațiile disponibile până acum. De altfel, mai multe elemente stârnesc dubii asupra a ceea ce spune Moscova.

Miercuri seara, redactorul șef al RT, Margarita Simonian, care se numără printre cei mai influență propagandiști ai Kremlinului, a publicat o listă cu prizonierii de război care se presupune că ar fi trebuit să se afle la bordul aeronavei. Totuși, o investigație realizată de publicația rusească independentă Novaia Gazeta, care activează în prezent din Letonia, arată că doar 13 din cele 65 de persoane menționate de Simonian sunt cu adevărat prizonieri de război, în timp ce una dintre ele se află deja în Ucraina datorită unui schimb de prizonieri de război organizat la începutul acestei luni.

Ce spune Ucraina?

Serviciul secret militar al Ucrainei (HUR) a afirmat că nu dispune de „informaţii de încredere şi complete despre persoanele care se aflau la bordul avionului sau despre numărul lor”.

În schimb, HUR a confirmat schimbul de prizonieri de război planificat pentru miercuri. „Un schimb de prizonieri era prevăzut pentru astăzi (miercuri, n. red.), dar nu a mai avut loc”, a precizat serviciul secret militar al Ucrainei.

HUR dă asigurări că Ucraina „nu a fost informată” despre necesitatea de a securiza spaţiul aerian în zonă, spre deosebire de alte cazuri de schimburi de prizonieri de război cu Rusia, și îi reproșează Moscovei că a pus în pericol securitatea acestora dacă într-adevăr s-ar fi aflat la bord.

Ucraina respinge spusele Rusia precum că ar fi știut despre felul în care prizonierii ar fi trebui să fie aduși la graniță. Kievul nu a primit informații despre „numărul de vehicule, ruta sau modalitatea de transport a prizonierilor. Aceasta ar putea fi o dovadă a unor acţiuni deliberate ale Rusiei de a pune în pericol viaţa şi siguranţa prizonierilor”, subliniază HUR.

„Pe această bază, s-ar putea să vorbim despre acţiuni planificate şi deliberate ale Rusiei pentru a destabiliza situaţia din Ucraina şi slăbi sprijinul internaţional pentru statul nostru”, a declarat HUR.

Fără a confirma că a doborât avionul, armata ucraineană a spus că va continua să distrugă avioanele militare ruseşti despre care crede că transportă rachete cu care să lovească Ucraina.

Armata ucraineană a adăugat că a observat mai multe avioane ruseşti de transport militar aterizând la Belgorod, lucru legat de atacurile cu rachete ale Rusiei asupra Harkovului şi altor oraşe ucrainene.

Potrivit comandantului Forţelor Aeriene, Mîkola Oleşciuk, „Ucraina are dreptul să se apere şi să distrugă mijloacele de atac aerian ale agresorilor”.

Volodimir Zelenski a vorbit despre prăbușirea avionului în discursul său tradițional nocturn. Șeful statului ucrainean nu a confirmat sau infirmat acuzațiile lansate de Ministerul rus al Apărării, dar a subliniat că Moscova „se joacă cu viața prizonierilor ucraineni, cu sentimentele rudelor lor și cu emoțiile societății noastre”.

„Trebuie să stabilim toate faptele în mod clar şi pe cât posibil, în condiţiile în care avionul a fost doborât pe teritoriul Rusiei, ceea ce este în afara controlului nostru”, a transmis el.

La rândul său, comisarul ucrainean pentru Drepturile Omului, Dmitro Lubineţ, care se ocupă de problemele legate de schimburile de prizonieri de război, a cerut să nu se tragă „concluzii pripite”.

Așadar, ce ce știe cu siguranță?

În acest moment, nu prea multe, dar analiștii occidentali avertizează în privința acceptării versiunii rusești în acest caz.

Keir Giles, expert în armata rusă, atrage atenția că doar Ministerul Apărării de la Moscova vorbește despre prezența unor prizonieri ucraineni de război la bord și că această sursă nu poate fi de încredere mai ales că de obicei prezintă faptele în mod denaturat în funcție de interesele sale.

„Aeronava zbura departe de Belgorod - se presupune că transporta 65 de prizonieri de război ucraineni cu doar trei gardieni. Rusia a organizat o campanie de dezinformare impresionant de rapidă în urma incidentului. Acesta este de obicei un indiciu că ar fi vorba despre ceva ce ce știa din timp”, observă expertul britanic.

El nu exclude ca Moscova să fi recurs la o înșelăciune, și anume să le fi dat de înțeles ucrainenilor că transportă rachete S-300, dar s-o fi umplut de fapt cu prizonieri ucraineni așteptându-se la doborârea ei.

Ce urmează?

Preşedintele Zelenski le-a cerut agențiilor ucrainene să investigheze acest caz și a cerut o anchetă internațională.

De partea cealaltă, șeful diplomației ruse a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pentru miercuri. Reuniunea a fost accepată, dar pentru joi după-amiază, la 17.00 ora New York-ului.

Elemente de context

Problema prizonierilor de război este sensibilă pentru ambele părți beligerante. În pofida ostilităților de pe câmpul de luptă, cele două părți au organizat 49 de schimburi de prizonieri de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie 2022.

Potrivit conducerii de la Kiev, peste 8.000 de ucraineni sunt în prezent în captivitate la ruși, inclusiv civili.

În 2022, Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc de un bombardament asupra unei închisori dintr-un teritoriu din regiunea Donețk ocupat de armata rusă unde se presupune că se aflau prizonieri ucraineni de război.

De la lansarea invaziei Kremlinului, mai multe avioane militare rusești au căzut la sol, Ucraina revendicând o parte din prăbușiri.

O prăbușire de răsunet internațional a fost cea a avionului care îl transporta pe 23 august 2023 de la Moscova la Sankt Petersburg pe șeful mercenarilor Wagner, oligarhul Evgheni Prigojin. Acuzat de implicare în acest caz, ca răzbunare pentru tentativa lui Prigojin cu două luni mai devreme de a înlătura conducerea militară de la Moscova, Vladimir Putin a negat că ar avea vreun rol și a pus căderea avionului șefului Wagner pe seama unei grenade detonate la bord de oameni „beți sau drogați”.

ISW: Rusia se folosește prăbușirea avionului Il-76 pentru a submina Ucraina

Actorii din spațiul informațional rusesc interpretează prăbușirea Il-76 în așa fel încât să producă nemulțumiri interne în Ucraina și să submineze sprijinul occidental, atrage atenția Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Analiștii de la ISW îl citează pe președintele Comitetului de Apărare din cadrul Dumei de Stat a Federației Ruse, Andrei Kartapolov, care a spus că Ucraina a doborât în ​​mod deliberat Il-76 știind că la bord se află prizonieri ucraineni de război și a cerut suspendarea pe termen nedeterminat a tuturor schimburilor de prizonieri.

În lipsa unei anchete, președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, s-a antepronunțat deja că avionul ar fi fost doborât cu „rachete americane și germane”.

În același timp, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a acuzat un dezastru provocat de „lupta politică internă” din Ucraina.

Potrivit ISW, aceste acuzații și insinuări sunt parțial menite să provoace furia ucrainenilor împotriva conducerii lor, ceea ce este în concordanță cu alte eforturi ale regimului de la Moscova privind slăbirea Ucrainei pe plan intern. Analiștii de la ISW notează că schimbul de prizonieri de război este o problemă sensibilă atât în Rusia, cât și în Ucraina, iar referirile retorice la prizonierii de război provoacă, în mod previzibil, emoții puternice.

Menționând rachete „americane și germane”, Moscova caută să dea apă la moară vocilor din Occident care se opun, din diferite motive, ajutorului militar pentru Ucraina în speranța că acestea vor spori presiunile asupra guvernelor lor și le-ar putea face să cedeze apelurilor lor, ceea de ar lăsa Ucraina fără susținere și practic expusă în fața invaziei ruse.