Analiștii economici prevestesc o criză în mai multe industrii din România, care vine la pachet cu un val de concedieri. Consultantul în HR Doru Șupeală explică ce pot face angajații și cum poate fi modificată legislația pentru ca aceștia să nu fie victimele abuzurilor din partea angajatorilor.

Analiștii economici observă din ce în ce mai multe semne care prevestesc o criză economică mondială.

În 5 august, un puternic semnal de alarmă a fost tras, când bursele din întreaga lume au deschis pe roșu, inclusiv în România (-3,6%), cu scăderi care au ajuns chiar și la -12% la bursa din Tokyo.

Investitorii din Europa, Asia și New York au fost panicați de datele economice din SUA, stârnind îngrijorarea că cea mai mare economie a lumii este într-o formă mai proastă decât se credea anterior.

Economia germană a intrat în recesiune încă din primul trimestru al anului 2024, după ce s-a confruntat cu probleme mari și în anul anterior.

Zilele trecute, concernul Volkswagen a anunțat disponibilizări importante și vești proaste vin și de la mari jucători de pe piața germană precum BASF și Bosch, care au anunțat restructurări. Industria automotive din România depinde foarte tare de cea germană, iar viitorul nu sună bine în acest domeniu.

Numărul disponibilizărilor din sectorul tehnologic din SUA în 2024 l-a depășit cel din 2023, pe fondul investițiilor în inteligența artificială. S-a estimat că 684 de persoane din domeniu au fost concediate în fiecare zi a anului 2024.

Într-un studiu al Romanian Economic Monitor, din cadrul UBB, se arată că evoluția efectivului de salariați în domeniul IT din România va putea ajunge la o stagnare sau ar putea să aibă chiar o scădere în 2024.

Consultantul în resurse umane Doru Șupeală este de părere că urmează un val de concedieri în mai multe industrii din România, precum IT, automotive, textile, și, odată cu acesta, multe companii vor folosi strategii pentru renunța la angajați cu costuri minime, putându-se ajunge la abuzuri.

Șupeală, care a adus în opinia publică mai multe scandaluri privind companii care au recurs la metode mai puțin ortodoxe pentru a renunța la angajați, a făcut un ghid care îi va ajuta pe aceștia din urmă să nu fie victima abuzurilor acestor firme. El a vorbit și despre schimbări legislative necesare.

Industrii în criză: IT, automotive, textile

Adevărul: Industria IT din lume este pusă acum în fața unui val de concedieri. Credeți că există pericolul ca și industria IT din România să fie nevoită să renunțe la un număr mare de oameni?

Doru Șupeală: Da. Și aici trebuie să fim atenți că IT-ul înseamnă mai mult decât producție de soft. De exemplu, avem o companie precum Bosch care are la Cluj și o divizie de IT care face soft pentru propriile dispozitive. Nokia are, la Timișoara, o divizie care are o componentă digitală. Impactul problemelor din IT se va vedea și în ale domenii.

În ce alte domenii credeți că vom avea de a face cu concedieri?

Urmează, cu siguranță, domeniul automotive. La Timișoara, avem acum semnale că sunt probleme mari la Continental și la Vitesco, două companii gigant care produc componente, piese auto, dar și software. Știm bine că industria germană de mașini este într-o situație critică.

Volkswagen a anunțat, de exemplu, concedieri, a anulat contractul colectiv de muncă care garanta oamenilor o mulțime de beneficii și elemente de protecție. În România, avem un sector automotive foarte mare care depinde industria auto germană.

Industria auto e în mare suferință, nu doar pe partea de hardware, piese, componente, cabluri, dar și pe partea de software. Deci toate companiile astea au dezvoltat, pe lângă zona de hardware, și ingineria, care este și aceasta în suferință, pentru că este o scădere de cerere.

Vedem chiar și pe străzile din România că sunt din ce în ce mai puține mașini noi, clasice, să zic așa, Mercedes, Volkswagen etc și, în schimb, vedem multe Tesla și multe mașini electrice chinezești, inclusiv Dacia Spring, care e produsă în China.

O mare parte a industriei auto e depășită și asta se simte.

Probleme sunt și în industria de confecții, tricotaje, lohnul tradițional. S-au închis foarte multe. Cele mai multe fabrici de lohn aflate, de obicei, în localități mai mici din România, s-au închis. În Moldova, de exemplu, în județele Botoșani și Vaslui, s-au închis numai vara aceasta vreo șapte sau opt fabrici destul de mari, cu sute de angajați care făceau confecții pentru giganți din industria modei. De ce? Pentru că nu este cerere și pentru că am ajuns un pic cam scumpi pentru ei. Încep să se mute către țări mai ieftine.

Cum vezi zona construcțiilor?

Construcțiile din România care depind de finanțarea statului, mai ales în zona de infrastructură, nu stau rău, petru că avem PNRR-ul. Dar în zona de construcții private, de locuințe, lucrurile au frânat puternic. Numărul de tranzacții au scăzut masiv, chiar dacă prețurile încă n-au scăzut. În zona asta de real estate e jale. În zona de real estate office nu s-a mai inaugurat de vreo 2 ani nicio clădire de birouri nouă. Sunt foarte multe clădiri de birouri în România care zac părăsite, goale.

Unele companii pun presiune pe angajați să se întoarcă la birou și astfel s-au reumplut unele clădiri de birouri. Sunt însă foarte multe clădiri de birouri care sunt aproape goale și nu văd să apară firme noi astfel încât aceste spații să se umple.

Mai mult decât atât, companiile care au încă activitate au redus mult de tot după pandemie spațiul utilizat, pentru că nu mai vin toți oamenii la muncă și au introdus modelul de rezervare a biroului. Dacă ai 1.000 de angajați, nu mai ai 1.000 de mese, ci mai ai vreo 400, pentru că restul lucrează de acasă și vin pe rând.

Există industrii care merg bine?

Da, sunt industrii care merg bine, producția de mâncare și producția de energie merg foarte bine. Vorbim despre dezvoltarea de rețele, producția de energie verde. Sunt alte sectoare în care nu sunt probleme și, probabil, n-o să fie. Finanțele de exemplu. Băncile sunt super rentabile, deși dau oameni afară pentru că renunță la un anume tip de angajat, în special cel care era rudimentar și se ocupa de relații cu clienții în front office și vor să aibă mulți oameni în back office, în special în zona de aplicații digitale, de asistență clienți etc. Unii oameni pot fi înlocuiți chiar cu roboți în zona aceasta de management al aplicațiilor digitale, servicii cu clienții. Dacă suni la bancă, îți răspunde un robot.

E-comerce-ul a mers foarte bine. A tot crescut natural. Multă lume s-a mutat către comerțul digital.

„Urmează un val de concedieri”

Putem spune că urmează o perioadă grea pentru angajații din România?

Da, foarte grea. Urmează un val de concedieri. De fapt, este deja aici, dar nu în toate domeniile. Noi, cu toții, simțim semne de recesiune deja de un an și jumătate, odată cu inflația masivă, cu prețul energiei care s-a dublat sau s-a triplat, ceea ce a determinat creșterea costului întreținerii și oamenii au tăiat din alte costuri.

Cu toate acestea, nu au fost valuri de concedieri masive?

Nu au fost încă, dar se anunță. În plus, au fost totuși situații de acest gen, de exemplu, compania Schaeffler, din Brașov, a trimis 1.000 de angajați în șomaj tehnic. Deja vedem semne ale unor concedieri cu cifre mari.

Nu se văd valuri de concedieri pentru că au fost concedieri în procente mici. Eu cred că nu există firmă în România, în IT, care să nu fi renunțat în ultimul an și jumătate de cel puțin 15% dintre angajați în forma aceasta elegantă, adică nu au fost dați afară, dar au fost lăsați să plece, au fost nemulțumiți că nu le-au mai mărit salariile, nu le-au mai dat bonusuri și mulți au renunțat.

Dar în IT a fost un caz special, deoarece foarte mulți dintre ei aveau mai multe angajamente simultan. Lucrând remote, își permiteau să aibă mai multe contracte. Firmele au trecut cu vederea câtă vreme au avut de lucru pentru ei și puteau să factureze clienților orele lucrate de oamenii aceștia, dar acuma când nu mai pot, scapă de ei.

Și atunci oamenii nu mai au două-trei contracte simultan, ci unul singur sau poate nici pe acela.

Cei care nu-l au, își caută de lucru, dar au din ce trăi, pentru că IT-iștii au pus bani deoparte. În alte industrii e jale. La mine, în Maramureș, este marele producător american de componente electrice Eaton care a renunțat la aproximativ o jumătate din angajați, însă nu se vede asta, pentru că mare parte dintre angajații erau luați cu chirie prin firme de recrutare de tip Adecco. Nu mai aveau angajați pe contract de muncă și îi luau cu chirie de la alte firme. Astfel, pot renunța oricând la angajați fără să-i concedieze.

Cred că astfel de cazuri sunt numeroase. Nu știu de ce nu se vede asta încă foarte tare. E foarte posibil ca încă să se echilibreze deficitul de forță de muncă care a existat în piață. A fost foarte mare nevoie de angajați. Acum, nu mai este nevoie, dar nu neapărat există șomaj, ca să spun așa. Nu, nu se vede în cifrele oficiale. Dar faptul că nu se vede în cifrele oficiale poate să aibă legătură cu faptul că e an electoral.

Cum să ne apărăm de abuzurile angajatorilor

Dumneavoastră ați prezentat mai multe situații în care unele companii IT au renunțat la angajați punând presiune pe ei să demisioneze. Aveți motive să credeți că, în contextul concedierilor care vor urma în mai multe domenii, companiile vor încerca strategii similare, iar angajații vor fi supuși unor abuzuri?

Da. Avem semnale că sunt folosite aceste strategii la mai multe companii. Sunt foarte puțini angajați, din păcate, care știu să se apere împotriva unor astfel de tactici.

Ce îi sfătuiți pe angajați în acest sens?

Cât încă este vreme bună și lucrurile merg bine la companie, e indicat să se organizeze în sindicat. Se poate face în companiile care au minimum 20 de angajați. E greu să faci sindicat, pentru că de multe ori, unii patroni au tendința de a privi cu ochi răi acest demers și poți să fii supus unor presiuni, poate chiar concediat.

Dacă nu se reușește înființarea unui sindicat, ce se poate face?

Când începe orice semn de hărțuire, începi să aduni probe. Aduni orice primești, e-mail-uri, notificări, documente, regulamente interne, orice. Apoi, la orice semn de hărțuire, îți cauți avocat. Trei la mână, poți înregistra audio cu telefonul mobil fără să notifici că înregistrezi. Deja există de o lună și ceva o sentință în România care stabilește că probele adunate de angajați ca să se apere, să-și apere interesele în instanță sunt legale, chiar dacă înregistrările sunt făcute fără notificare. E o premieră.

Începe să vorbești cu ceilalți colegi care au pățit același lucru sau care sunt în aceeași situație. E foarte important să găsești o rețea de sprijin social.

Patru la mână, notifică instituțiile statului, depune reclamație la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) și cere număr de înregistrare. Chemi presa și explici ce se întâmplă. Te duci frumos și ceri audiență la parlamentarii din județul tău și depui solicitare, cu număr de înregistrare.

Ca idee generală, oamenii trebuie să învețe să fie cetățeni și să știe să-și apere drepturile, lucru pe care noi nu-l învățăm la nicio oră de curs în școala generală.

Când semnezi contractul de muncă, la ce trebuie să fii atent?

Asta e prima chestie importantă pentru a te proteja. Nu semna doar pentru că te-au chemat acolo să semnezi ca primarul. Cere contractul de muncă, pentru a-l putea studia. De asemenea, cere o ofertă de angajare în care e descris postul, condițiile de angajare, program de lucru etc. Toate lucrurile acestea trebuie să fie scrise în ofertă, iar oferta trebuie să se regăsească în contract. De multe ori se întâmplă ca în contract să scrie altceva.

Când îți vin cu propunerea de schimbare a contractului, a unor prevederi din contract, la fel, ceri să citești și te consulți cu un avocat. Te cheamă HR-ul și zice că e „o mică schimbare, nu-i nimic” și te pune să semnezi, că au semnat toți colegii... Omenii semnează și după aceea când ajung la ITM, acolo n-au ce face pentru că tu ai semnat. Situații de genul acesta se întâmplă des.

Ce credeți că ar trebui modificat la nivel de legislație?

Aici, prima observație este că ar trebuie făcute instituțiile statului să funcționeze.

Trebuie să existe o instituție independentă la care oamenii să poată să sune și să-și spună problema și instituția să declanșeze imediat investigații. ITM nu e capabil de asta. Sunt sute de oameni care mi-au scris că ITM nu-i apără.

În România, crește o atmosferă împotriva multinaționalelor, împotriva Uniunii Europene, împotriva corporațiilor, împotriva antreprenorilor, din cauza faptului că unii dintre ei se comportă abuziv și sunt băgați toți la grămadă.

Crește extremismul în țara asta, crește pro-putinismul, cresc toate lucrurile astea groaznice din cauza faptului că instituțiile statului sunt incompetente și profund corupte.

Oamenii nu mai au încredere, n-au încredere în politică, n-au încredere în instituții și atunci crește extremismul. Ajungem să ne votăm partide extremiste care sunt pline de tembeli analfabeți, cărora dacă le dai butoanele țării s-a terminat.

Trebuie legislația modificată: pentru cazuri de hărțuire din partea angajatorului trebuie să fie dosar penal. Trebuie definită hărțuirea la locul de muncă de către angajator, diferită de hărțuirea sexuală. Există cazuri de persoane care ajung în instanță când sunt hărțuite de un șef, de exemplu. Dar când e hărțuire în masă, și victime sunt mai multe persoane, acele cazuri nu ajung în instanță.

Apoi, nu se poate face plângere la ITM numai de către angajatul în cauză. Dacă eu aud că se comit abuzuri, nu pot să sesizez și ei să pornescă de aici o anchetă.

Esențială ar fi și combaterea corupției în instituțiile care gestionează domeniul muncii.