România e printre cele mai expuse țări în cazul extinderii războiului din Ucraina, avertizează politologul de origine română Anneli Ute Gabanyi. Ea spune că, în contextul blocadei ruse din Marea Neagră și a bombardamentelor de la granița româno-ucraineană, există riscul escaladării conflictului.

Adevărul: Se împlinește un an și jumătate de când Rusia a atacat Ucraina, iar în ultimul timp tirul rachetelor și dronele invadatorilor vizează și porturile ucrainene de la granița cu România. Există riscul unei escaladări și cât de mare e pericolul să se ajungă la un război între NATO și Rusia?

Anneli Ute Gabanyi: Problema este că nu vom putea judeca decât post factum cât de mare este riscul actual de a se ajunge la o confruntare majoră între NATO și Rusia . În anii Războiului Rece, în lume existau două centre de putere configurate într-un mod asemănător – NATO dominat de Statele Unite ale Americii și Pactul de la Varșovia, cu Uniunea Sovietică drept hegemon. După stabilirea parității nucleare între aceste două blocuri, cele două mari crize cauzate de dislocări de armament dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică - criza amplasării rachetelor sovietice în Cuba din 1963 și criza amplasării rachetelor de rază medie americane în Germania Federală din 1983 - au putut fi dezamorsate prin negocieri.

- Ar trebui să dea dovadă Occidentul de mai multă fermitate în fața amenințărilor venite de la Moscova?

Mai mult: Occidentul nu a reacționat decât retoric atunci când Moscova a intervenit cu forță militară în țările satelite atunci când sistemul politic și apartenența lor la blocul estic erau în pericol - în 1948, cu ocazia blocadei Berlinului de Vest, în 1953, la insurecția muncitorilor din zona sovietică a Berlinului, în 1956 la Revoluția din Ungaria, în 1961 la construcția Zidului de la Berlin și în 1968, când trupe ale Pactului de la Varșovia (minus România) au invadat Cehoslovacia pentru a înăbuși Primăvara de la Praga. Actul Conferinței de Securitate semnat în 1975 la Helsinki a fixat acest status quo, stipulând în același timp principiile dreptului internațional precum inviolabilitatea frontierelor, suveranitatea statelor și dreptul lor de a-și alege singure sistemul politic.

„Armata Română nu ar putea rezista mult”

- Cât de expusă ar fi România în fața unui eventual atac al rușilor?

Războiul din Ucraina declanșat de Rusia reprezintă un pericol militar pentru România din mai multe puncte de vedere. În primul rând, geografia. România se află foarte aproape de Ucraina și deci de terenul de luptă. Mai mult: teritoriul României se află în perimetrul rachetelor balistice rusești, iar distanța dintre Peninsula Crimeea ocupată de Rusia și gurile Dunării este de 225 kilometri.

În al doilea rând, trebuie considerat aspectul geopolitic. Frontiera estică a României este în același timp și frontiera estică a NATO și a Uniunii Europene. Partea pozitivă a apartenenței României la cea mai puternică alianță militară și la Uniunea Europeană îi conferă protecție și sprijin, dar pe de altă parte, România riscă să fie, alături de Polonia, prima victimă a unui atac rusesc la adresa NATO și UE.

Aceste este motivul pentru care forțele armate române împreună cu aliații NATO dau o deosebită importanță unei porțiuni din sud-estul României amplasată între râul Siret la nord, râul Buzău la vest, Dunărea la est și râul Ialomița la sud numită Poarta Focșanilor (Focșani Gate), comparabil ca importanță strategică, dar și ca eventual punct slab în apărarea alianței cu Coridorul Suwalki (Suwalki Gap) între Polonia și Lituania.

- Și ce e de făcut?

Cu ocazia unor manevre simulate desfășurate cu câțiva ani în urmă s-a putut constata că fără un ajutor imediat din partea aliaților, Armata Română nu ar putea rezista unui atac prin Poarta Focșanilor foarte mult timp. Din acest motiv, au fost amplasate mai multe centre NATO pe teritoriul României și se lucrează la accelerarea deplasării forțelor NATO în caz de pericol în România. Recent încheiatul exercițiu NATO „Air Defender 2023“ desfășurat în Germania a demonstrat cât de importantă este deplasarea rapidă de arme și trupe din dinspre Statele Unite spre țările membre europene.

Putin, cu ochii pe Deveselu

- Ar mai fi și alte motive de îngrijorare?

Și, nu în cele din urmă, în discursul său din 21.2.2022, Vladimir Putin a menționat prezența pe teritoriul României (ca și al Poloniei) de zone de poziționare pentru rachetele interceptoare, parte a sistemului Statelor Unite de Apărare anti-balistică printre cauzele principale ale deteriorării situației strategice din regiune. Într-un interviu recent, premierul maghiar Victor Orban a relatat că Vladimir Putin i-ar fi spus între-o convorbire că „problema sa sunt rachetele americane amplasate în România și Polonia, precum și posibila extindere NATO în Ucraina și Georgia.“ Este foarte probabil că, pe lângă baza aeriană de la Deveselu, nici amenajarea unei noi baze NATO de la Câmpia Turzii, nici lărgirea și modernizarea bazei aeriene de la Kogălniceanu/Constanța și nici recentele achizițiile românești de arme moderne de către România nu vor fi receptate cu entuziasm la Kremlin.

- Vedeți riscul ca războiul să se extindă în viitor, eventual în Republica Moldova?

Riscul este, din păcate, real și este un risc comun. Poate nimic nu putea să ilustreze mai bine acest lucru decât amenințarea guvernatorului numit de ruși din teritoriul Herson că următoarea țintă a artileriei ruse va fi podul peste Prut care leagă Galațiul de localitatea Giurgiulești din Republica Moldova. Dacă trupele rusești ar fi reușit să-și realizeze planul de a ocupa planul inițial de a ocupa întreaga „Nouă Rusie” făcând joncțiunea Transnistriei cu teritoriile ocupate din sudul Ucrainei, pericolul pentru Republica Moldova de a fi încorporată Rusiei ar fi fost foarte mare. Nici provocările organizate în Transnistria, nici războiul hibrid împotriva guvernului moldovenesc și a președintei Maia Sandu de către forțe pro-rusești din republică și nici dezinformarea despre pretinse intenții ale guvernului de la Kiev de ataca Transnistria nu au avut succesul scontat.

Cine este Anneli Ute Gabanyi

Anneli Ute Gabanyi este cunoscută în special pentru studiile și cărțile sale despre Războiul Rece, dar a fost interesată și de România și de Revoluția Română din 1989.

Gabanyi are un CV impresionant. Născută în București, a emigrat în Germania în anii comunismului. Ea are studii la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, la Universitatea „Ludwig-Maximilian“ München, Universitatea Clermont-Ferrand (Franța) și University of Southern California School of International Relations (SUA). A fost cercetător principal la Institutul de Cercetare al Europei Libere, München și șef al secției române a Institutului de Cercetare Europa Liberă. De-a lungul timpului, ea a mai fost cercetător principal pentru România și Republica Moldova la Südost-Institut, München, respectiv cercetător principal pentru România și Republica Moldova la Institutul German pentru Politică Internațională și de Securitate, Stiftung Wissenschaft und Politik, Berlin.