Alex Trandafir, masterand în Știința și Managementul Schimbărilor Climatice la Universitatea Loughborough din Marea Britanie spune că vremea şi clima sunt într-o continuă schimbare, iar traiectoria este pe o pantă ascendentă în ceea ce privește temperatura globală.

„Se vede foarte clar că în special în ultimii 50 ani încălzirea reală, măsurată, este cu mult peste cea care s-ar fi putut produce din cauze naturale, avem multe recorduri depășite, asta ca manifestări locale şi regionale, iar ca manifestări globale, am avut timp de câteva zile consecutive recorduri ale temperaturii medii globale depășite - 17.1 grade Celsius pe 4 iulie”, spune Trandafir.

În România, am avut zile „fripte”, în special în sudul țării, unde au fost stații care au măsurat temperaturi de 40-41 grade Celsius, însă restul țării a fost deocamdată „ocolit” de căldură extremă.

„Ce nu ne-au ocolit în schimb au fost vijeliile și furtunile severe. Ca regulă trebuie să înțelegem că, în general, cu cât vremea e mai caldă, cu atât mai multă energie există în troposferă (partea atmosferei în care trăim noi, n.red.) și în cazul unui context declanșator (un front rece, o zonă de instabilitate crescută, n.r.ed) furtunile pot deveni foarte severe”, explică specialistul, care pune manifestările extreme ale vremii pe seama încălzirii globale.

Variații de presiune, vânt și de temperatură a apelor

„Majoritatea studiilor sugerează că pe fondul acestei încălziri medii globale, aceste dezechilibre/fluctuații climatice se vor accentua. Adică în timp ce în unele zone precipitațiile vor scădea semnificativ, ducând la secete extreme, în alte zone acestea vor crește semnificativ, ducând la inundații dezastruoase. Și din păcate sunt multe zone unde nu există un trend anual de creștere/scădere și unde practic ne putem aștepta la un mixt. Vreme extremă”, spune Alex Trandafir.

La ce ne putem aștepta mai departe? Anul acesta, pe lângă contextul general al schimbărilor climatice și al încălzirii globale, avem de-a face cu El Nino, un fenomen care presupune încălzirea puternică a apelor de suprafață din Oceanul Pacific de Est, în zonele tropicale, spune specialistul.

Fenomenul este cauzat de El Nino Southern Oscillation (ENSO), o oscilație atmosferică periodică, dar iregulară, ce implică variații ale presiunii atmosferice, ale vânturilor și implicit ale temperaturii apelor. Iar impactul poate fi devastator.

„Din păcate, nu există prea multe studii la nivel de România, dar la nivel global are un impact masiv asupra vremii. În timp ce în anumite zone din America de Sud acest fenomen cauzează precipitații abundente și inundații severe, în alte zone ale lumii se întâmplă opusul: secete extreme”.

Thunder generation

În vârstă de 21 ani, Alex Trandafir este absolvent al Colegiului Naţional Emanui Gojdu din Oradea şi al Universității Loughborough din Marea Britanie, acolo unde a studiat timp de 3 ani o dublă specializare - BSc (Bachelor of Science) în Geografie şi Management.

"Am ales să plec la studii acolo în urma unui schimb de experiență în Cambridge în 2018. Atunci am rămas surprins de tot ce înseamnă mediul universitar britanic - profesori, studenți, specializări, facilități, campus, etc. și am simțit că aici e locul meu. Universitatea am ales-o pe mai multe criterii, dar în special pentru faptul că oferea această dublă specializare și datorită clasamentului, fiind o universitate britanică de top 10", spune el.

Tot acolo a fost admis și la un program de master - MSc (Master of Science) în Știința și managementul schimbărilor climatice, subiect care îl fascinează încă din copilărie. De altfel, în 2016, licean fiind, Alex Trandafir a creat West Storm Romania, un grup de prognozare și monitorizare a fenomenelor meteorologice severe din zona de vest a României.

„Acest proiect l-am dus până prin 2019 când din păcate a trebuit să îl abandonez din lipsă de timp. Cert este că dacă cineva ar vrea să facă un studiu pe aceste fenomene, proiectul ar avea un impact extraordinar, dat fiind faptul că am publicat fotografii și date despre ele pe tot parcursul celor trei ani de activitate", afirmă Alex.

Premieră: Centru pentru Schimbări Climatice

După finalizarea studiilor, Alex plănuieşte să revină în Oradea şi lucrează, deja, la un nou plan, deschiderea unui Centru pentru Schimbări Climatice din țară, la Oradea, care să ajute administraţiile locale dar şi firmele cum să devină mai sustenabile, reducându-și emisiile de carbon."Am început să facem pași în direcția asta, identificând o primă posibilă finanțare prin programul Interreg Ro-Hu. Căutăm acum parteneri de dincolo, de la vecinii din Ungaria, care ar vrea să se implice în acest proiect".

„Prin această linie vrem să pornim cu niște prime proiecte în Oradea, începând cu studii/analize ale factorilor care pot atenua sau intensifica schimbările climatice la nivel local. Aici intră dacă e să vorbim despre temperaturi ridicate, impactul lipsei sau prezenței copacilor - care impactează enorm temperartura și temperatura resimțită, așa cum știm deja, identificare celor mai periculoase zone din oraș pe timp de caniculă, etc. Practic vrem să culegem niște date despre Oradea pe care pe urmă să le cuantificăm, să le înțelegem și să vedem ce putem scihmba ca să facem Oradea un oraș cât mai prietenos cu mediul și cât mai pregătit în fața vremii extreme", spune tânărul.

Staţii meteo în judeţ

Prin acelaşi proiect, Alex îşi propune să doteze toate localităţile din judeţ cu staţii meteo, care le-ar permite oamenilor să fie pregătiţi pentru eventuale intemperii.

„Aici ne-am dori în special să colaborăm cu vecinii din Ungaria, având în vedere că în această zonă majoritatea furtunilor severe vin din acea direcție, intrând în țară pe la graniță. Vrem să ajutăm oamenii să înțeleagă ce se întâmplă cu vremea, dar și cum să se informeze corect legat de ea și de climă în general. Oamenii trebuie să știe cum afectează ei clima, ce pot face ca să își reducă din impactul asupra ei, dar și cum să răspundă la fenomene precum inundații și chiar tornade, care da, vor fi tot mai prezente și pe aici", mai spune el.