România înregistrează un val de căldură nemaiîntâlnit în statisticile ANM. Climatologul Bogdan Antonescu susține că în următorii 5-10 ani, principala problemă pe care o vom avea cu privire la vreme sunt valurile de căldură intensificate, care ne afectează sănătatea chiar și după ce au trecut.

Valul de căldură prin care trece România zilele acestea reprezintă un record în ceea ce privește durata – se estimează că va dura circa două săptămâni, arată Raul Ilea, meteorolog de serviciu la Agenția Națională de Meteorologie (ANM).

Prin val de căldură înțelegem o perioadă de minimum 3 zile consecutive cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius.

Întrucât meteorologii estimează că valul de căldură va dura până cel puțin până la începutul săptămânii viitoare, ne aflăm în fața unui record. „Vom avea un val de căldură care va avea o durată de circa două săptămâni, în condițiile în care până acum, valul de căldură cu cea mai mare durată s-a înregistrat în 2007 și a ținut circa 10 zile, dacă țin bine minte. Au mai fost valuri de căldură și în alți ani, dar nu au durat așa de multe zile succesiv”, a explicat Ilea.

Este o situație deosebită, susține el, însă acesta este cel mai lung din istoria măsurătorilor și cel mai extins ca întindere spațială, producând efecte la nivelul întregii țări.

Administrația Națională de Meteorologie a instituit trei mesaje de avertizare meteorologică valabile pentru astăzi, mâine, dar și pentru zilele de 13 și 14 iulie, vizând val de căldură persistent, caniculă, disconfort termic accentuat – a susținut meteorologul de serviciu.

Prognoza pe azi și mâine

„Pentru ziua de astăzi, 11 iulie, este în vigoare un cod galben în mare parte din Moldova, în zona litoralului și local în Transilvania și Maramureș, unde vor fi temperaturi maxime de 33-37° C disconfort termic ridicat și local caniculă”, a precizat el.

În restul țării însă, este în vigoare un cod portocaliu pentru Banat, Crișana, Oltenia, Muntenia, zona continentală a Dobrogei, partea de sud a Moldovei, vestul și sud-estul Transilvaniei, unde ne așteptăm la temperaturi maxime de 36-39°.

În ceea ce privește ziua de mâine, 12 iulie, o mare parte din țară este sub incidența unui cod portocaliu, adică temperaturi maxime între 36 și 40° C. Va fi cod galben, cu valori ale temperaturilor maxime de 34-36 de grade Celsius - în Maramureș, estul și nord-estul Transilvaniei, zona Carpaților Orientali și a litoralului.

Cod roșu în weekend

Ilea susține că sâmbătă și duminică, adică 13 și 14 iulie, vorbim despre o avertizare meteorologică cod portocaliu pentru Maramureș, Transilvania, Dobrogea și zona Orientalilor, cu caniculă, temperaturi maxime de 35-40°, ușor mai scăzute pe litoral, disconfort termic accentuat și indice temperatură-umezeală peste pragul de 80 de unități.

„Cod roșul va fi valabil pentru restul țării, adică Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia și Moldova, unde vom avea val de căldură intensă și persistent, temperaturi maxime între 3 7 și 41° C, disconfort termic deosebit de accentuat, indice temperatură-umezeală de peste 80 de unități și bineînțeles, nici noaptea minimele nu vor coborî sub pragul de 20°”, a explicat Ilea.

Meteorologul a mai precizat că vorbim despre „cel mai extins codul roșu din punct de vedere al suprafeței mari care este cuprinsă de valul de căldură extrem: Banatul, Crișan, Oltenia, Muntenia și Moldova.”

De obicei în fiecare vară avem măcar un cod roșu în medie. „Dar au fost și situații în care nu s-a emis niciun cod roșu pentru că nu s-au atins valori de temperatură extremă sau apropiate de recordurile absolute și nici persistența valurilor de căldură nu a fost atât de mare. Prin urmare, au fost ani în care nu au fost emise coduri roșii, dar și ani în care au fost emise coduri roșii pentru regiuni mai restrânse, pentru zone mai restrânse la nivelul țării”.

Cele 2 zile de cod roșu reprezintă „ceva neobișnuit pentru România, dar nu atipic”, spune Ilea.

Meteorologul susține că ne va aștepta o vară foarte călduroasă: „Este posibil ca aceste coduri roșii să mai apară, având în vedere că suntem abia în a 2-a decadă a lunii iulie. Valul de căldură va persista în toată țara și în zilele următoare, adică și la începutul săptămânii viitoare, cel puțin pentru zilele de luni, marți și miercuri”.

„Va trebui să ne adaptăm”

Climatologul Bogdan Antonescu, cercetător în fizica atmosferei concentrându-se pe înțelegerea fenomenelor extreme, a susținut că va trebui să ne adaptăm la o climă cu valuri de căldură din ce în ce mai dese și cu temperaturi din ce în ce mai mari.

„Creșterea cu 1,2 grade Celsius a temperaturii globale față de era preindustrială determină aceste schimbări climatice. Chiar dacă mâine s-ar opri toți factorii poluatori, acest proces este ireversibil. Deja s-au produs niște modificări și modificările astea le vedem acum. Ce se întâmplă acum sunt consecințe. Ceea ce putem face este să ne adaptăm”, a susținut el.

Dacă temperatura globală va crește cu 2-3 grade Celsius, impactul va fi mai mare decât o exacerbare a valului de căldură. „La 2-3 grade sunt lucruri la scară mare care se pot modifica. De exemplu, pot fi modificați curenții din Oceanul Atlantic care au efecte la scară mult mai mare. Bineînțeles, vom avea valuri de căldură, din ce în ce mai multe cu temperaturi din ce în ce mai mari, pe lângă altele”.

În ceea ce privește valul de căldură record înregistrat în România, Antonescu susține: „Tot ce înseamnă toată partea asta de fenomene extreme, cum sunt, în particular, valurile de căldură sunt acum o combinație între ce este natural pestele care se adaugă toată partea asta de schimbări climatice.”

Din ultimul raport a Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbări Climatice, știm că „toată partea asta de schimbări climatice influențează distribuția temperaturii, dar și caracteristicile valorilor de căldură. Deci schimbările climatice modifică caracteristicile valurilor de căldură, maximele sunt mai mari decât în trecut și se înregistrează mai frecvent, și asta putem să vedem și dacă urmărim în ultimii 3-4 ani statisticile”, spune specialistul.

De asemenea, vom avea valuri de căldură de perioade mai îndelungate.

Valul de căldură, ucigașul tăcut. Ce se va întâmpla în ultimii 5-10 ani.

Cercetătorul a făcut și o prognoza pentru următorii 5-10 ani. „Din punctul meu de vedere problema în următorii 5-10 ani este impactul acestor valuri de căldură. Impactul este destul de mare și asupra sănătății. Nu e ca după o furtună cu grindină care a durat o jumătate de oră și s-a terminat. Impactul valului de căldură asupra sănătății continuă și după ce valul de căldură s-a oprit”, spune specialistul.

El a precizat că sunt la studii care arată că și următoarele zile după ce valul de căldură a trecut, există efecte asupra sănătății: „Este cumva un „silent killer” (ucigaș tăcut-rn), pentru că nu-ți dai seama că are un impact asupra sănătății după ce fenomenul a dispărut”.

Antonescu susține că în următoarea perioadă de la valurile de căldură vom avea cele mai mari probleme. „Ne va fi greu să ne adaptăm. Apoi, mai este impactul asupra consumului de energie, impactul economic- reducerea productivității. Sunt multe, multe efecte care apar și pe care vom trebui să le gestionăm în următoarea perioadă, inclusiv sunt dovezi destul de clare care arată că apar probleme de agresivitate și crește rata de suicid”.

Partea de valuri de căldură extreme va veni la pachet cu secete și cu furtuni violente.

Cum ne adaptăm

Antonescu susține că este de la sine înțeles că trebuie să reducem emisiile poluatoare ale atmosferei, dar pentru modificările care deja își produc efectele, sigură soluție este cea de adaptare: „Care ar fi, de exemplu, o prognoză mai detaliată pentru anumite categorii de vârstă, măsuri mai clare pe care să le aibă în vedere populația, care să fie mult mai mediatizate. Să fie foarte clar ce să nu facem în perioada de valuri de căldură în funcție de categoria de vârstă, de exemplu populația de copii mici este cea mai afectată”.

Pe termen lung, trebuie să adaptăm zonele de locuit, spune specialistul. „De exemplu în orașe, unde se adaugă temperatura de la betoane, insula de căldură urbană, și atunci când ai un val de căldură care se suprapune peste insula de căldură urbană, toate efectele sunt mult exacerbate și atunci nu poți decât să modifici modul în care e construit cumva orașul. Dar asta costă. Pe termen lung cumva trebuie să ții conține partea asta atunci când o să construiești orașe”, a susținut el.

Valul de căldură va fi „ucigașul tăcut” cu care va trebui să ne obișnuim în perioada următoare, indiferent ce facem cu poluarea, susține specialistul consultat.