O serie de boli infecţioase, nu doar COVID-19, cunosc o creştere spectaculoasă în această perioadă, atrag atenţia specialiştii.
Este vorba despre cazurile de hepatită de cauză necunoscută, care se acumulează în fiecare zi – 449 de cazuri în Europa pînă la 16 iunie, cu 48 mai multe decât în urmă cu o săptămână. Din cauza acestei boli infecţioase, 19 copii au avut nevoie de transplant hepatic până acum, notează dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină InoMed, pe pagina sa de socializare.
Un alt motiv este explozia epidemică de infectări cu variola maimuţei, mai spune specialistul: „Sunt 2.103 cazuri raportate la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pe 17 iunie, 83% din cazuri în Europa. Majoritatea celor identificate până acum apar la bărbaţi care fac sex cu bărbaţi. Alte rapoarte sugerează un număr aproape dublu de cazuri, confirmate sau probabile – 3.108, conform agenţiei americane Centers for Disease Control and Prevention - CDC”.
Virusul poliomielitei, depistat la Londra
Lista continuă cu depistarea virusului care provoacă poliomielită, în apele uzate ale Londrei. Agenţia pentru Siguranţa Sănătăţii din Marea Britanie (UKHSA) a anunţat că s-au găsit dovezi ale transmiterii comunitare a virusului. Probele pozitive au fost găsite începând cu luna februarie, dar nu au fost raportate până acum cazuri de boală sau paralizie asociată. Autorităţile au îndemnat oamenii să se asigure că ei şi familiile lor sunt la zi cu vaccinurile împotriva poliomielitei pentru a reduce riscul infectării.
Potrivit dr. Marius Geantă, este prea devreme pentru a emite ipoteze asupra acestui fapt, dar izolarea pentru prima dată din 1984 a virusului poliomielitic în apele uzate din Londra este o dovadă a nivelului de performanţă al britanicilor. „Descoperirea virusului poliomielitic în apele uzate din Londra arată capacitatea sistemului de sănătate publică din UK de a folosi toate sursele de informaţii disponibile şi validate pentru a supraveghea circulaţia patogenilor şi, pe baza acestor informaţii, de a lua decizii de sănătate publică în timp real, bazate pe dovezi. Apele uzate sunt o resursă de obicei neutilizată sau subutilizată în sănătatea publică, deşi analiza datelor din aceste surse au dat o predicţie asupra viitoarelor valuri ale pandemiei de COVID-19 în Canada, Africa de Sud sau SUA. Marea Britanie rămâne referinţa în Europa”, punctează medicul.
Nu poate fi ignorată nici epidemia de meningită la adulţi – una dintre cele mai grave din SUA, cu 24 de cazuri înregistrate şi 7 decese. Boala este prezentă la bărbaţii homosexuali, ceea ce a determinat CDC să recomande ferm vaccinarea anti-meningococică a bărbaţilor care fac sex cu alţi bărbaţi dacă trăiesc sau se deplasează în Florida, locul exploziei numărului de cazuri.
Ce este poliomielita
Poliomielita sau paralizia infantilă este o boală virală, infecţioasă, produsă de virusul poliomielitic (virus din clasa enterovirusurilor) care poate determina paralizie, dificultăţi de respiraţie şi chiar deces. Este foarte contagioasă şi se răspândeşte uşor de la o persoană la altă.
Există trei tipuri de virus polio (tip1, 2, 3) care infectează cu predilecţie copiii sub 5 ani, dar sunt numeroase cazurile între 4-15 ani. În 1955 a fost inventat un vaccin şi a fost introdus pe scară largă. Datorită eforturilor globale, poliomielita a fost eliminată din emisfera vestică până în 1994 şi a scăzut considerabil la nivel mondial. Cazurile cauzate de poliovirus sălbatic au scăzut cu peste 99% din 1988, de la aproximativ 350 000 de cazuri atunci, la 33 de cazuri raportate în 2018. Majoritatea infecţiilor cu poliomielita sunt asimptomatice. În doar 1% dintre cazuri, virusul pătrunde în sistemul nervos central (SNC) prin fluxul sangvin unde infectează şi distruge de preferinţă neuronii motori ai măduvei spinării şi creierului, provocând slăbiciune musculară şi paralizie acută flască. Unul din 200 de oameni dezvoltă paralizie incurabilă după infecţie. Ultimul caz de poliomielită a fost înregistrat în România în anul 1992 (virusul a fost importat din Bulgaria).
Poliovirusul se poate răspândi prin igiena precară a mâinilor şi alimente şi apă contaminate sau, mai rar, prin tuse şi strănut. O cale comună de transmitere este atunci când oamenii îşi contaminează mâinile după ce au folosit toaleta şi transmit apoi virusul atingând alimentele consumate de alţii.
UKHSA analizează acum mostre de canalizare din zonele locale care alimentează uzina Beckton pentru a determina locul în care se răspândeşte virusul. Dacă aceste teste identifică centrul focarului, echipele de sănătate publică pot oferi vaccinul împotriva poliomielitei celor expuşi riscului.
Tipuri şi simptome
Poliomielita abortivă
În această formă uşoară de poliomielită, majoritatea oamenilor are simptome asemănătoare gripei, cum ar fi: durere de gât; febră; oboseală; dureri musculare; greaţă, anorexie, vărsături; durere de cap; dureri abdominale; iritabilitate, insomnie sau somnolenţă.
Aceste simptome apar la 3 până la 5 zile după expunerea la virus la 1 din 4 persoane (sau 25 din 100) infectate cu poliovirus, apoi dispar de la sine. În 5-10 % dintre cazuri, mai frecvent la copii, lipseşte prodromul, poliomielita începând cu „paraliziile de dimineaţă” (forme decapitate).
Poliomielita neparalitică
Aproximativ 4% dintre pacienţii cu infecţie cu poliovirus dezvoltă implicarea neparalitică a sistemului nervos central cu meningită aseptică. Pacienţîi au de obicei o rigiditate a gâtului şi/sau spatelui şi dureri de cap care apar după câteva zile de prodrom similar cu poliomielita avortivă. Manifestările durează 2 până la 10 zile.
Poliomielita paralitică
O proporţie mai mică de oameni (mult mai puţin de unul din 100 sau 1-5 din 1000) cu infecţie cu poliovirus vor dezvolta boală paralitică. Semnele şi simptomele iniţiale ale poliomielitei paralitice, cum ar fi febra şi durerile de cap, le imită adesea pe cele ale poliomielitei neparalitice. În decurs de o săptămâna, totuşi, apar alte semne şi simptome, inclusiv: pierderea reflexelor; dureri musculare severe sau slăbiciune; membre laxe şi moi (paralizie flască). Apar la aproximativ 1 din 200 de persoane cu infecţie cu poliovirus.
Pandemia către România: „Adio, dar rămân cu tine!“
În ceea ce priveşte infecţia cu noul coronavirus, nu putem considera că am scăpat, atrage atenţia cercetătorul Octavian Jurma. Acesta notează că, săptămâna trecută, în România, au fost confirmate 6 noi cazuri de infecţii cu varianta BA. 5 a tulpinii Omicron. Ceea ce înseamnă, adaugă Jurma, că în foarte scurtă vreme varianta va deveni dominantă la infecţiile cu SARS-CoV-2, lucru care deja se întâmplă în vestul Europei. Analiza datelor oficiale arată că numărul de cazuri noi a crescut cu 21% faţă de săptămâna trecută, în ciuda faptului că numărul de teste a scăzut cu 8%, mai spune cercetătorul.
„Faţă de acceaşi perioadă a anului trecut, avem de două ori mai multe cazuri confirmate cu de două ori mai puţine teste! Cu toate acestea, atunci raportam zilnic, în vreme ce acum Ministerul Sănătăţii nu mai consideră necesară raportarea zilnică. Din cauza renunţării la raportarea zilnică nu vom şti ce se întâmplă în aceste zile, decât la începutul săptămânii viitoare. Suntem acum cu aproape o lună în urma pandemiei.
Jurma adaugă că, dacă în ţară 10% din cei internaţi cu COVID-19 sunt copii, proporţia în Bucureşti-Ilfov este de 25%. „Vine şcoala şi nu se întâmplă absolut nimic pentru a face clasele mai sigure, dimpotrivă, nici măcar masca nu va mai fi obligatorie. Clasele vor fi abatoare de infectare”, avertizează cercetătorul.
