Ministrul Afacerilor Externe, care se află în aceste zile la conferința de securitate de la Munchen, a declarat la Antena 3 CNN că avem cu toții „motive serioase de îngrijoare” cu privire la schimbările care au loc în plan geopolitic, deoarece lumea este într-o schimbare precipitată „pentru prima dată în istorie, de la sfârșitul secolului 19, începutul secolului 20”. Emil Hurezeanu a explicat că au loc transformări„structurale” profunde atât în lumea democrațiilor, lumea Occidentală, cât și în lumea autocrată, a pseudodemocrațiilor, care reprezintă Estul. Urmăriți interviul integral:

Mihai Gâdea, realizator Antena 3 CNN: Care e poziția dumneavoastră și a României cu privire la declarațiile lui Donald Trump și de la Kremlin, după discuția președinților Trump-Biden? Cum privește România acest plan, comunicat în această primă fază, de pace pentru Ucraina?

Emil Hurezeanu, ministrul Afacerilor Externe: Aveți dreptate, e vorba de o fază preliminară. Suntem la începutul unui proces. Această conversație între președintele american și președintele Federației Ruse a avut loc, urmărim cu atenție detaliile oferite, știm că și înalți oficiali americani, secretarul Rubio, secretarul Hegseth, au comunicat cu aliații în ultimele zile, inclusiv cu noi, punând întrebări și oferind răspunsuri.

Suntem într-o serie acum foarte precipitată de întâlniri și conferința de la Munchen se întâmplă să fie în mijlocul acestei serii. A avut loc azi la sediul NATP o întâlnire a miniștrilor Apărării, va avea loc o întâlnire luni a amabsadorilor NATP cu emisarul special al președintelui Trump pentru Ucraina, generalul Kellog, pe care l-am văzut și eu în această după-amiază, mâine va fi în Ucraina.

Emil Hurezeanu, ministrul Afacerilor Externe: Suntem într-o țară, în Bavaria chiar, sudul Germaniei, unde există o vorbă „supa nu se soarbe așa fierbinte cum se servește”. Aș folosi asta ca să discutăm despre așteptări. Suntem la începutul unui proces, va fi îndelungat, apar reacții, ai țărilor fondatoare NATO, a Secretarului General Nato, al Grupului de la Weimar extins, ai aliaților SUA, avem și noi poziționarea noastră, facem parte din flancul estic și suntem un vechi aliat, robust, strategic al SUA din 1997, de la începutul războiului din Ucraina, suntem unul din statele din cele două alianțe NATO și UE, care au făcut cel mai mult pentru Ucraina, am facilitat transferul a 60 de milioane de tone de grâne, am primit refugiați, livrăm energie Republicii Moldova, care a ajuns într-o criză tot din cauza acestui conflict.

În această situație, participând cu țări similare, țările baltice, Polonia, și doar noi pe flancul estic avem această pondere și în ce privește evoluțiile războiului din Ucraina și în ce privește calitatea parteneriatului cu SUA și cu celalalte țări NATO.

Așa cum i-am spus și generalului Kellog, cu care am discutat o jumătate de oră, fiind primul lui interlocutor român, suntem în situația să așteptăm un proces de pace care să asigure o pace durabilă, comprehensivă în ce privește Ucraina, să participăm, așa cum am participat la efortul de război, a unei țări suverane atacate în mod ilegal, să participăm și la reconstrucția Ucrainei, suntem pentru continuarea parteneriatelor noastre stabile în UE, în NATO, pentru aprofundarea parteneriatului strategic cu SUA în noile condiții, adaptându-ne noilor condiții ale administrației Trump.

Lumea e în schimbare. Tema la conferința de la Munchen e multipolarizarea, Nu mai avem de-a face cu multilateralismul promovat de UE și ONU, multipolarizarea e un sistem de dispersie a centrelor de putere, se vorbește de multipolarizare și în interiorul țărilor UE, există o multipolarizare și în sensul diferenței, divergenței tot mai ușor de întâlnit și în România între ordinea liberală în economie și politică și tendințe noi, anti-europene, izolaționiste.

Suntem bine sfătuiți, în acest context, să fim foarte atenți la ce se întâmplă în regiune,în lume, să ne păstrăm principiile, dar să ne menținem și un grad de adaptabilitate la noile evoluții.

Mihai Gâdea, realizator Antena 3 CNN: Viața v-a purtat în așa fel încât întotdeauna ați fost în locurile cele mai complicate. Ne aducem aminte, erați o voce care ne dădea speranțe și încredere care veneau pe undele radiofonice, Radio Europa Liberă. Ați purtat războaie importante pentru libertate, pentru democrație, și iată-vă într-o situație oarecum din nou ciudată, când lumea se eschimbă. Diplomația europeană a avut niște elemente clare, dincolo de UE, NATO, parteneriatul strategic cu SUA, apartenența noastră la valorile democrației, erau două elemente cheie: multilateralismul și dreptul internațional. Parcă ambele sunt clătinate profund și niciunul dintre ele nu prea mai contează.

Mihai Gâdea, realizator Antena 3 CNN: Vă întrebdirect și e o întrebare a oamenilor care privesc destul de neputincioși la ce întâmplă în țară, la crizele care se suprapun și la iată cum în 24 ore lucrurile au fost accelerate cu asemenea viteză în aceste dialoguri între președintele Statelor Unite și președintele Federației Ruse. Suntem în momentul de față la o nouă Yalta? Pentru că Federația Rusă încearcă să folosească acest moment nu doar pentru pacea în Ucraina, pentru a-și asuma victoria într-un fel, să-și ia teritoriile pe care le-au cerut, dar ei pun în discuție...n-au așteptat domnul Narîșkin apărut azi spunând România, luați Basarabia, Bucovina de Nord, împărțind lumea, dând videoclipuri în care și Bulgaria cerea teritorii, și Ungaria, de la noi, desigur domnul Georgescu. În ce situație ne aflăm în mod real? Suntem la o nouă Yalta? Suntem la o nouă împărțire? Există riscuri reale în ceea ce ne privește?

Emil Hurezeanu, ministrul Afacerilor Externe: Vedeți, ați vorbit despre secvențe din trecutul meu tot aici, la Munchen, la sfârșitul Războiului Rece. Și atunci au existat turbulențe, se crease un câmp de tensiuni între forțele reformatoare în interiorul țărilor fost comuniste, între țările occidentale care exercitau presiune asupra Moscovei, între SUA și Rusia. Atunci însă lucrurile erau mai limpezi.

Exista bipolaritate, nu multipolaritate, erau reguli, clare și limpezi. Acum asistăm, pentru prima dată în istorie după multe vreme, de la sfârșit de secol 19, început de secol 20 nu am mai întâlnit astfel de vremuri, în care există transformări structurale în profunzime și în Est și în Vest și în lumea democrațiilor liberalile, în lumea occidentală, și în lumea autocrată, a pseudodemocrațiilor, din acest motiv e foarte complicat sa tragem concluzii.

Concluziile privind analogia Munchen, de exemplu. Știm ce s-a întâmplat în 1938 când a existat o primă cedare a puterii occidentale, îndeosebi a premierului Marii Britanii, care pentru salvarea păcii, Chamberlain a spus, când s-a dat jos din avion, „pacea a fost salvată”, pentru că aici a fost cedată o parte din Cehoslovacia Germaniei naziste, asta nu a împiedicat izbucnirea războiului un an mai târziu.

Câte concesii faci și cui le faci și când în așa fel încât să existe temeiul unei diferențe, distincție, între o falsă pace și începutul inevitabl al unui mare conflict? Un fost ministrul de Externe al Suediei a folosit aceași analogie spunând că nici la Munchen nu s-au făcut atâtea concesii ca în discuția dintre Vladimir Putin și Donald Trump.

Am auzit discuția din platou, privind articolul din Ill Messagero, eu cred că s-au făcut declarații maximaliste de către președintele Trump, au avut loc reacții și la Moscova, cred că suntem, și în situația de întoarcere la realpolitik din secolul al 19-lea. Există o ordine mondială bazată pe reguli care au fost mereu puse la încercare care au rezistat și care încă rezistă.

Emil Hurezeanu, ministrul Afacerilor Externe: Există mai multe niveluri de implicare, nu doar între state ci și la nivelul Administrației Trump. În discuția cu generalul Kellog am avut impresia că sunt luate în considerare argumente care susțin rolul NATO în continuare, o pace justă pentru Ucraina, respectarea suveranității nu doar a Ucrainei, dar și a statelor din vecinătate.

Cred că vom asista în continuare la o încrucișare de curenți verticali și orizontali. Pe longitudine se vor face declarații în continuare maximaliste, iar pe orizontală, pe latitudine, vor fi încercări de găsire a unor formule de conciliere constructive. Chiar dacă nu există suficiente dovezi că putem fi la fel de liniștiți ca acum câțiva ani, ca în ultimii 35 de ani de la încheierea Războiului Rece, nu trebuie să intrăm în panică.

Emil Hurezeanu, ministrul Afacerilor Externe: Generalul Kellog care e reprezentatul special al lui Trump pentru Ucraina, e un vechi cunoscător al României încă din anii 80. E un veteran al armatei americane, fost consilier al lui Mike Pence. Fiica lui a fost la Brăila la începutul războiului din Ucraina și s-a ocupat de refugiați.

E unul din cei mai buni cunoscători ai regiunii. Știe care e importanța strategiei la Marea Neagră, știe care sunt interesele noastre pe flancul de est, eforturile pe care le-am făcut pentru stabilizarea regiunii și pentru reziliența pentru încercarea de consolidare a stabilității democrației în interiorul României. A vorbit de intenția lui, când se va întâlni cu ambasadorii NATO, să discute înainte cu ambasadorul României, ambasadorii țărilor baltice și ambasadorul Poloniei.

Va fi un proces de pacificare de durată în Ucraina. Vor avea nevoie de un spațiu de securizare la frontiera cu Ucraina pe flancul de est, pe alianiamentul flancului răsăritean în care bazele americane din România să nu își piardă importanța, ci dimpotrivă să fie consolidate.

Emil Hurezeanu, ministrul Afacerilor Externe: Nu cred că putem vorbi acum de felul în care vor fi acceptate concesii în așa fel încât să semene cu ceea ce Bloomberg citează ca fiind dorineșe Moscovei. Moscova s-a opus de la început instalării scutului, are obiecții cu privire la prezența americană în Polonia, în țările baltice, sunt neînțelegeri cronice și se vehiculază prea multe idei.

Era o discuție la o zi după conversația dintre președinții Trump și Putin și stârnirea acestui seism foarte justificat, angoasa a crescut, e vorba de un tehnocrat, un veteran, care îndeplinește doar un rol de emisar, adună opinii, elemente și e mai zgârcit cu ale sale, a ținut să precizeze că la sfârșitul procesului președintele Trump și consilierii săi vor lua decizii în cunoștință de cazuă pornind de la faptele adunate de pe teren.

Mihai Gâdea, realizator Antena 3 CNN: Are România motive serioase de îngrijoare privind ceea ce se întâmplă și s-ar putea întâmpla mai ales?

Emil Hurezeanu, ministrul Afacerilor Externe: Avem toți motive serioase de îngrijoare, da. Pentru că este o lume în schimbare precipitată, sunt recursuri la modele istorice mai vechi, se vorbește de întoarcerea marilor puteri așa cum arătau pe scena lui Bismark, știm însă care sunt și atuurile și plasa de siguranță. Convingerea României că apartenența noastră la NATO e legitimă și trebuie consolidată.

Convingerea UE că dincolo de întârzierile ei, de neadecvările ei, are nevoie de schimbare, de plasticitate, de adaptare, convingerea că atunci când statele au rămas singure și suveranitatea a fost echivalată cu izolarea s-a ajuns ușor la pusee naționaliste și la război. UE a fost creată după Al Doilea Război Mondial, după NATO, tocmai pentru înlăturarea riscului unui nou mare războiu. Suntem departe de situația de dinaintea Primului Război Mondial, suntem departe și de situația din 1938.

Mihai Gâdea, realizator Antena 3 CNN: Au căzut niște drone pe zona noastră de graniță. așa zisul șef al rezistenței ruse învinovățea ro că ar fi doborât aceste drone și MAE anunțî că românia își rezervă să ia mpsurile care se impun ne puteți explica ?

Emil Hurezeanu, ministrul Afacerilor Externe: Însărcinatul cu afaceri al Federației Ruse, ambasadorul e în concediu, a fost convocat aseară la MAE și i s a expus punctul nostru de vedere. E vorba de măsuri de apărare împotriva pericolului dronelor, nu măsuri împotriva dronelor căzute.

Pornim și de la realitatea posibilei „escaladez ca să pot de-escalda”, înaintea păcii de la sfârșitul războiului din Vietnam în 1973 când Kissinger avea negocieri secrete cu liderii Vietnamului într-o suburbie din Paris, în nordul Vietnamului au existat atacurile cele mai violente împotriva Vietnamului ale armatei americane și înaintea încetării focului în Fâșia Gaza.

Nu putem exclude că există în această perioadă în care se găsesc soluțil de pace, în situația în care vor fi acceptabile, nu putem exclude să existe provocări pentru grăbirea acestor soluții de pace.

Distribuie Distribuie Comentarii