AVERTISMENT/Ne apropiem de situația de dinainte de criza din 2009-2010. Pericolul major din a doua parte a anului
Riscul ca deficitul bugetar sa treaca semnificativ de 3% din PIB in acest an este major, in ciuda asigurarilor date de Ministerul de Finante in rectificarea bugetara, atrage atentia Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank si fost sef al Consiliului Fiscal pentru Ziare.com .
In momentul in care a fost construit bugetul pe 2019, veniturile au fost supraevaluate, in timp ce cheltuielile au fost subevaluate. Iar daca se dorea mentinerea deficitului sub 3% din PIB era nevoie la aceasta rectificare de corectii mult mai mari, considera Ionut Dumitru.
Masurile prin care guvernul vrea sa aduca bani la buget, cum ar fi taxa pe zaharul din suc, cresterea nivelului de taxe si impozite colectate sau aministia sunt incerte, nefiind sustinute de argumente logice. In schimb, cheltuielile sunt din ce in ce mai mari si cei mai multi bani se duc pe pensii si salarii. Iar in sectorul public, salariile au crescut atat de mult incat se afla la maxime istorice, fiind mult peste media europeana.
Fostul sef al Consiliului Fiscal avertizeaza ca este nevoie de o corectie urgenta a acestor cheltuieli. Si aceste masuri trebuie luate acum, cat inca exista crestere economica. Potrivit acestuia, in momentul unei decelerari economice, ajustarea bugetului va fi brutala.
"Dupa parerea mea, ajustarea bugetului nu mai poate fi intarziata, iar orice intarziere va face ajustarea si mai brutala si inevitabila", este concluzia trasa de Ionut Dumitru.
Argumentele guvernului pentru obtinerea de venituri sunt imprudente
Ionut Dumitru, economistul sef al Raiffeisen Bank si fost sef al Consiliului Fiscal, a declarat pentru Ziare.com ca executia bugetara pe primele sase luni arata ca veniturile din proiectul de buget pe 2019 au fost supraevaluate si cheltuielile subevaluate.
Iar rectificarea bugetara adoptata recent de guvern nu a facut mari corectii, fiind nevoie de o ajustare majora pentru a ne pastra tinta de deficit sub 3% din PIB.
"Daca va uitati la opinia Consiliului Fiscal, de la constructia bugetului, cand noi inca eram acolo, la momentul respectiv noi ne-am exprimat aceasta temere ca si partea de venituri si partea de cheltuieli pot genera probleme, partea de venituri fiind supraevaluata, iar partea de cheltuieli fiind subevaluata. Daca ne uitam la executia pe primele sase luni, exact asa s-au intamplat lucrurile. Veniturile au fost sub asteptari, cheltuielile peste asteptari.
Rectificarea bugetara nu face mari corectii, pentru ca necesarul de ajustare este foarte mare si pentru a putea ramane in tinta initiala de deficit, avem nevoie de o ajustare majora. Numai daca ne uitam la executia bugetara la sase luni, am avut un deficit bugetar de 1,94% din PIB, iar daca extrapolam executia de pe primele sase luni pe tot anul, luand in calcul si faptul ca in septembrie intra si cresterea de pensii si tiparul sezonier al cheltuielilor care arata in trimestrul 3 sau trimestrul 4 cheltuieli mai mari decat in celelalte trimestre, ne putem astepta intr-un scenariu de baza la un deficit bugetar mult mai mare chiar si de 4%. Chiar spre 4,5%. Asta daca nu se faceau corectii", a declarat pentru Ziare.com Ionut Dumitru.
Corectiile facute de guvernanti in rectificare sunt insa incerte, atrage atentia fostul sef al Consiliului Fiscal. Potrivit acestuia, chiar si daca s-ar fi introdus, cat mai curand, taxa pe zaharul din suc si acciza majorata la tutun (masura amanata pana la 1 ianuarie 2020 - n.r.), banii obtinuti nu ar fi fost de mare ajutor.
"Ce face rectificarea bugetara? Vine cu niste corectii care in acest moment sunt oricum incerte. Sunt acele taxe nou introduse: taxa pe continutul de zahar si accizele majorate la tutun. Ele deocamdata inca nu sunt legiferate, dar si daca ar fi legiferate si ar intra in vigoare rapid, ca impact bugetar ele nu fac o mare diferenta, in conditiile in care necesarul de ajustare este foarte mare.
Daca extrapolam executia bugetara pe primele sase luni, pe tot anul probabil ca ne-am duce la un deficit bugetar de 4,5%. Pentru a ramane la 3%, ai nevoie de masuri ce circa 1,5% din PIB, care inseamna vreo 10 miliarde de lei. Rectificarea bugetara, cu masurile acestea doua, ca impact bugetar nu sunt prea mari in raport cu ce avem nevoie de ajustat", a subliniat Ionut Dumitru.
In ceea ce priveste afirmatia guvernantilor ca vor colecta mai multi bani din taxe si impozite, fostul sef al Consiliului Fiscal spune ca este total imprudent sa faci o astfel de presupunere.
"Mai sunt acele intentii de a reduce evaziunea fiscala si de a colecta mai bine taxele, vreo 3 miliarde si ceva de lei, dar este iluzoriu si complet imprudent sa faci o asemenea presupunere, mai ales ex-ante, adica inainte de a se intampla. Mai ales ca nu s-a intamplat niciodata. Nu ai niciun suport in fapte istorice.
Uitandu-ne pe istorie, noi nu am reusit niciodata, desi ne-am propus intotdeauna sa reducem evaziunea si sa colectam mai bine. Care ar fi motivele sa credem ca se va intampla acum?", se intreaba economistul sef al Raiffeisen Bank.
Ionut Dumitru are semne de intrebare si referitor la amnistia fiscala, prin care guvernul vrea sa aduca la buget 1,9 miliarde de lei.
"In plus, mai este masura aceea cu amnistia, din care guvernul spera sa aduca la buget 1,9 miliarde de lei. Am mari semne de intrebare. Cum se va intampla lucrul acesta? E ceva pe care nu poti sa il argumentezi cu argumente logice.
Dupa parerea mea, rectificarea bugetara nu face decat corectii minore si riscurile pentru deficitul bugetar raman foarte mari. In momentul de fata, cu masurile care s-au implementat la rectificare, riscul sa sarim semnificativ de 3% este major", mai afirma fostul sef al Consiliului Fiscal.
Cheltuielile sunt nesanatoase. Salariile din sectorul public sunt la maxime istorice
Marea problema o reprezinta cheltuielile, avertizeaza economistul sef al Raiffeisen Bank, mai ales cele cu salariile si pensiile, care au crescut foarte mult in ultimii ani.
"Nu doar deficitul este o problema, structura bugetului este o problema. De ce? Pentru ca pe partea de cheltuieli noi avem o structura total nesanatoasa, cu cheltuieli de salarii si de asistenta sociala care cresc si au crescut foarte mult in ultimii ani, in special cheltuielile de salarii", mentioneaza Ionut Dumitru.
Cheltuielile cu salariile din sectorul public se afla la maxime istorice, fiind cu mult peste media europeana, atrage atentia fostul sef al Consiliului Fiscal. Si asta in conditiile in care nivelul de taxe si impozite colectate este aproape la jumatate fata de media europeana.
"Salariile sunt in momentul de fata, dupa standarde europene, la 12% din PIB, maximul precedent a fost 10% din PIB. Adica noi avem acum salarii in sectorul public, ca si cheltuiala, la maxime istorice, factura este mai mare decat media europeana, care este sub 10% din PIB, in conditiile in care noi avem circa 26% din PIB taxe si impozite colectate si media europeana este de 40%. Noi cheltuim mai mult ca procent din PIB in conditiile in care avem resurse mult mai mici", mai spune Ionut Dumitru.
Dupa ce se majoreaza pensiile, vom ajunge din nou la un punct extrem cu cheltuielile
Si problemele nu se opresc aici. In prezent, din banii colectati in acest an din taxe si impozite, peste 80% se duc pe salarii si asistenta sociala. Iar in momentul in care pensiile vor creste, povara cheltuielilor sociale va fi de nesuportat, subliniaza fostul sef al Consiliului Fiscal.
"Povara din partea acestei facturi sociale este mult mai mare. Iar dupa ce vor creste si pensiile, anul acesta cu 15% respectiv 40% la anul, povara cheltuielilor sociale va fi, dupa parerea mea, de nesuportat. Deja anul acesta asistenta sociala plus salarii inseamna cam peste 80% din anvelopa noastra bugetara, care inseamna venituri din taxe si impozite. Deci din ce colectam noi anul acesta din taxe si impozite, peste 80% deja platim doar salarii si asistenta sociala", atrage atentia economistul sef al Raiffeisen Bank.
Potrivit acestuia, ne-am mai confruntat cu o astfel de situatie in anii 2009-2010, cand a fost nevoie de taierea salariilor pentru a putea fi sustinute cheltuielile sociale.
"Daca ne uitam in urma, acest lucru s-a mai intamplat doar la momentul in care am fost nevoiti sa facem o ajustare majora in buget, in anii 2009-2010. Pare-se ca dupa aceste cresteri de pensii prognozate pentru anul acesta si anul viitor, vom ajunge din nou la un punct extrem cu cheltuielile sociale si istoric vorbind, cand s-a mai intamplat lucrul acesta a urmat o ajustare majora. Nu ai cum sa sustii o factura sociala atat de mare in conditiile in care ai venituri foarte mici.
Ne vulnerabilizam foarte tare pentru faza descendenta a ciclului economic.Pentru ca noi am angajat cheltuieli rigide, care prin definitie sunt fixe, pentru ca odata crescute pensiile si salariile, ele trebuie platite luna de luna, pentru ca nu sunt cheltuieli discretionarii, sunt obligatorii, in timp ce veniturile noastre sunt foarte mici si oricum o parte din ele sunt venituri temporare pentru ca asistam la un boom economic. Ne creste consumul, evident ca avem si un TVA ceva mai mare decat in partea descendenta a ciclului economic. Avem niste venituri care nu au o natura permanenta in totalitate", afirma Ionut Dumitru.
Si, avertizeaza fostul sef al Consiliului Fiscal, in momentul in care economia nu va mai creste, ajustarea bugetara va fi si mai urgenta.
"Iar in momentul in care economia nu o sa mai creasca cu 4,4% cat a crescut, de exemplu, in trimestrul doi si o sa creasca cu 2%-3%, in momentul acela vom avea o mare problema. Si atunci necesitatea de ajustare va fi si mai urgenta. Dupa parerea mea, ajustarea bugetului nu mai poate fi intarziata, iar orice intarziere va face ajustarea si mai brutala si inevitabila", concluzioneaza Ionut Dumitru.
