Vicepreședintele SUA a vizat la München în mod explicit două state UE care se pregătesc de alegeri, spune într-un interviu pentru publicul HotNews Nathalie Tocci, expertă în relații externe, directoarea Istituto Affari Internazionali, un think-tank de la Roma. Atacul lui JD Vance a fost unul la adresa democrației și integrării europene, prin împuternicirea extremei drepte, iar intervenția administrației Trump în favoarea fraților Tate explică și mai clar de ce România a fost vizată, spune ea pentru Hotnews.
JD Vance a criticat România și întreaga Europă, la München, într-un moment în care multe voci încercau să găsească o explicație sau o reacție după ce Donald Trump a discutat cu Vladimir Putin și a exclus Europa. Nathalie Tocci, directoarea Istituto Affari Internazionali de la Roma, consideră că intervenția vicepreședintelui SUA a fost în esență un atac la adresa unității europene.
Într-un interviu acordat HotNews, Tocci, care a fost consilieră specială pentru foștii șefi ai diplomației UE Federica Mogherini și Josep Borrell, spune că România și Germania au fost nominalizate de Vance pentru că ambele țări organizează alegeri în scurt timp – Germania în 23 februarie , iar România, în luna mai.

Nathalie Tocci, directoarea Istituto Affari Internazionali. FOTO: Mehmet Emin Menguarslan / AFP / Profimedia
„În spatele acestui atac ciudat există această încercare explicită, deloc subtilă, de împuternicire a extremei drepte”, spune experta. De ce?
- „Pentru că, în mod evident, dacă avem o Uniune Europeană puternică și unită, este mai greu să o subjugi. Dacă ai o Uniune Europeană slabă și divizată, în care extrema dreaptă este la putere, este mult mai ușor să faci asta”.
Ea crede că dezvăluirea Financial Times că administrația Trump face presiuni pe lângă București pentru a ridica restricțiile fraților Tate, confirmată cel puțin parțial , între timp, de ministrul român de Externe, explică și mai clar de ce România a fost vizată în acel mod, în acel discurs.
În timp ce alte voci europene așteaptă o clarificare a poziției SUA și îndeamnă la măsuri care l-ar putea împăca pe Donald Trump, cumpărarea de mai multe arme americane, spre exemplu, Tocci crede că europenii nu ar trebui să se mai agațe de speranțe ce s-ar putea să nu se mai împlinească.
Mai mult, ea spune că ar trebui să începem să ne uităm la intențiile SUA ca la cele ale unui adversar.
- „Dacă te confrunți cu o administrație a Statelor Unite care încearcă să te slăbească, atunci, de fapt, ceea ce ar trebui să faci este să-ți reduci dependența. Nu să încerci să le faci pe plac, pentru că nu poți face nimic pentru a le face pe plac. Ei sunt aici pentru a te distruge”.
„Încă dinainte de München, știam că Trump avea o idee imperială despre cum să pună capăt războiului cu Ucraina”
HotNews: Europa s-a confruntat în ultimele zile cu două vești neplăcute din partea SUA. Pe de o parte, nu a fost invitată la primele discuții privind încheierea războiului din Ucraina. În același timp, s-a trezit ținta unor critici dure din partea vicepreședintelui JD Vance. Care este mesajul pe care europenii ar trebui să îl înțeleagă?
Nathalie Tocci: Aș separa cele două chestiuni. În privința Ucrainei, Conferința de Securitate de la München nu a adus foarte multe lucruri noi.
În sensul că încă dinainte de München știam că Trump avea o idee într-un fel imperială despre cum să pună capăt războiului cu Ucraina, imperială în sensul că imperiile sunt cele care decid.
Și, în special, Rusia și Statele Unite, fără colonii, adică Ucraina, sau, de fapt, Europa.
Dar, de asemenea, imperială în sensul că acceptă, în esență, ideea sferelor de influență, atât în ceea ce privește sferele de influență ale Rusiei în Ucraina, dar, de asemenea, după cum știți, Trump a vorbit în termeni foarte asemănători atunci când a venit vorba despre Canada sau Mexic sau Panama sau, de fapt, Groenlanda, nu?
Deci, într-un fel, nu a fost nimic deosebit de surprinzător la München în ceea ce privește Ucraina. Adică, groznic, dar nu surprinzător.
„Faptul că atacul s-a concentrat pe România și Germania nu este întâmplător”
– Ce ne-a spus discursul lui JD Vance?
– O surpriză a fost, cred, într-adevăr, atacul lui JD Vance asupra democrației europene.
Îmi adresați această întrebare din România. Faptul că atacul s-a concentrat pe România și Germania nu este întâmplător. România și Germania, mai întâi Germania și apoi România, sunt următoarele două țări care vor merge la vot. Și, în ambele cazuri, există posibilitatea unui rezultat foarte puternic al extremei drepte. Desigur, după cum știm, JD Vance s-a întâlnit, după discursul din München, cu Alice Weidel, lidera AfD.
Deci în spatele acestui atac ciudat, care acuza Europa că încalcă libertatea de exprimare, există această încercare explicită, deloc subtilă, de împuternicire a extremei drepte. Întrebarea pe care ne-o punem este: de ce?
Este destul de clar că răspunsul la această întrebare are de-a face, evident, cu un atac asupra democrației, asta este destul de evident, dar și cu un atac foarte explicit asupra integrării europene. Asta deoarece este clar că acestea sunt partide, forțe politice naționaliste și eurosceptice.
Astfel, asta ne duce înapoi la această idee foarte imperială pe care administrația Trump o are în relația cu Europa. Pentru că, în mod evident, dacă avem o Uniune Europeană puternică și unită, este mai greu să o subjugi. Dacă ai o Uniune Europeană slabă și divizată, în care extrema dreaptă este la putere, este mult mai ușor să faci asta.
Așadar, cred că ceea ce a surprins cu adevărat este că, într-un fel, înainte de München, știam că administrației Trump nu-i place cu adevărat pe europeni, că nu este cu adevărat interesată de securitatea europeană. Acum știm că este un pic prea interesat de Europa, dar într-un mod greșit, nu? Într-un mod foarte explicit care vizează, așa cum am spus, subjugarea continentului european.
„Acum se explică și mai clar de ce România a fost vizată în acel mod”
– În acest context, poate ați văzut dezvăluirea Financial Times despre eforturile administrației Trump de a presa guvernul român să ridice restricțiile impuse fraților Tate.
– Da, am văzut. Deci acum se explică și mai clar de ce România a fost vizată în acel mod, în acel discurs.
Desigur, nu știu exact cât de influenți sunt frații Tate în politica românească, dar este clar că, în măsura în care extrema dreaptă este, de asemenea, adusă la putere prin sprijinul tinerilor bărbați, ar putea exista un impact acolo. Este un segment electoral care este vizat foarte, foarte explicit.
Așadar, există ceva foarte întunecat în toată această afacere. Și, așa cum am spus, nu este prea mult la vedere.
Dacă ar fi să privim lucrurile într-o lumină pozitivă, cel puțin ar trebui să nu ne mai păcălim și să nu mai încercăm să vedem cum să împăcăm administrația Trump.
„Ar trebui să începem să ne uităm la intențiile SUA ca la cele ale unui adversar”
– Deci nu credeți neapărat că, spre exemplu, cumpărarea mai multor arme americane ar putea rezolva problema relației.
– Nu, să lăsăm asta, să o lăsăm baltă. Cred că este cel mai rău lucru pe care l-am putea face în acest stadiu. Pentru că, dacă te confrunți cu o administrație a Statelor Unite care încearcă să te slăbească, atunci, de fapt, ceea ce ar trebui să faci este să-ți reduci dependența. Nu să încerci să le faci pe plac, pentru că nu poți face nimic pentru a le face pe plac. Ei sunt aici pentru a te distruge.
Adică, e ca și cum ai crede că dacă cumperi gaz rusesc, îl vei face fericit pe Putin. Evident că exagerez puțin aici. Pentru că în cazul Rusiei, există un război. Nu încerc să sugerez că Trump va ataca militar Europa sau așa ceva.
Dar cred că ar trebui să începem să ne uităm la intențiile SUA ca la cele ale unui adversar. Și, astfel, creșterea dependenței de un adversar nu este o idee foarte strălucită. Acum, desigur, nu sunt desprinsă de realitate. Este clar că, dacă trebuie să sprijinim în continuare militar Ucraina, multe dintre aceste arme vor proveni din Statele Unite.
Dar cred că în ceea ce privește apărarea europeană, în general, ar trebui, pe de o parte, să facem mult mai mult, dar, de asemenea, să ne gândim să facem mult mai mult prin reducerea treptată a dependenței noastre de SUA.
„Dacă extrema dreaptă crește și se instalează la putere, va fi aproape imposibil să rămânem uniți”
– Cum rămâne cu supraviețuirea Uniunii Europene, care se confruntă acum cu un inamic dinspre est, cu un posibil adversar dinspre vest, cum ați spus, dar și cu critici dure din interior, în aproape fiecare țară?
– Privind din această perspectivă, apropo de discursul lui JD Vance, este adevărat că cea mai mare amenințare a Europei vine din interior.
Pentru că dacă nu ar exista această amenințare internă a extremei drepte, atunci ar fi tot greu să ne confruntăm cu Rusia, Trump, China și așa mai departe. Dar dacă am fi uniți am avea o șansă.
Dar, desigur, dacă extrema dreaptă crește și se instalează la putere, va fi aproape imposibil să rămânem uniți. Deoarece, prin definiție, după cum am spus, vorbim despre forțe naționaliste.
– Este acest punct de cotitură în relațiile noastre cu Statele Unite unul care va dura mult, poate mai mult decât această administrație Trump?
– Nu știu. Ceea ce știu este că trebuie să ne pregătim pentru ce e mai rău.
Cred că nu ar fi foarte înțelept să continuăm să ne agățăm de micile dovezi care ne spun că poate totul va fi bine și să nu acceptăm dovezile copleșitoare care sugerează că nu este bine deloc.
Cred că pentru prea mult timp am fost prea optimiști pentru că este foarte dificil să acționăm în funcție de consecințele unui scenariu mai pesimist. Dar a băga capul în nisip nu poate fi un răspuns.
„Masca lui Meloni cade”
– O ultimă întrebare referitoare la țara dumneavoastră. Unde se află Italia Giorgiei Meloni în toată această furtună?
– Meloni este o lideră de extremă dreapta, să nu ne îndoim de asta. Și acum, după ce Trump a venit la Casa Albă, acest lucru devine din ce în ce mai evident. În timpul lui Joe Biden, având în vedere că nu este proastă, a trebuit să se comporte frumos. Acum nu mai simte nevoia asta și vedem acest lucru foarte clar în ultimele câteva luni.
Și, în special în ceea ce privește Ucraina, după discursul lui JD Vance, ea a spus că crede că acesta a avut perfectă dreptate și că subscrie pe deplin la acel discurs. Deci, este foarte evident că masca cade. Pentru că, din nou, asta are legătură cu ce spuneam mai devreme, cu faptul că noi vrem să credem anumite lucruri, deoarece recunoașterea unei realități diferite, a unei realități mai întunecate, este foarte inconfortabilă.
Așa că toată lumea, în ultimii doi ani, a vrut să o vadă pe Meloni ca pe un soi de dreaptă moderată. Și asta a fost întotdeauna, sincer vorbind, o prostie. Și acum cred că devine evident cât de mare a fost prostia.