Medicii au ajuns la concluzia că singurătatea provoacă boli grave care ne înrăutățesc sau, mai rău, ne scurtează viața. Iar Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că ne îndreptăm către o epidemie de singurătate. Tocmai de aceea, recent, organizația a înființat Comisia pentru conexiune socială, care ar trebui să elaboreze politici globale pentru a sprijini persoanele singure să se reintegreze în societate.

Riscul de moarte prematură crește cu 39% în cazul persoanelor care locuiesc singure mult timp

Consecințele negative ale singurătății asupra sănătății sunt îngrijorătoare și se materializează într-o paletă largă de afecțiuni începând cu cele cardiovasculare și terminând cu cele psihice, atrage atenția conf. univ. dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.

„Se consideră că a sosit momentul ca să recunoaștem deschis adevărul: singurătatea nu rănește doar inimile, ci influențează direct și marcat calitatea vieții!”, arată acesta. Cât de mare este problema? „Potrivit primului sondaj la nivelul Uniunii Europene (UE) despre singurătate, EU-LS 2022, realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC), aproximativ 13% din 20.000 de respondenți au declarat că se simt singuri în cea mai mare parte sau chiar tot timpul. La adulții în vârstă, singurătatea este legată de un risc cu 50% mai mare de a dezvolta demență, un risc crescut cu 30% de apariție a bolii coronariene sau a accidentului vascular cerebral și un risc crescut cu 26% de mortalitate de orice cauză. De asemenea, este asociată cu un risc mai mare de boli de inimă la pacienții cu diabet. De fapt, singurătatea este un predictor mai puternic al bolilor cardiovasculare la persoanele cu diabet decât dieta, exercițiile fizice, fumatul sau depresia”, explică Popovici.

Recunoscând singurătatea ca o prioritate globală a sănătății publice, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a format o Comisie pentru Conexiunea Socială, care își propune să ofere dovezi clare factorilor de decizie și practicienilor despre cele mai bune modalități de îmbunătățire a interacțiunii sociale.

Unu din patru adulți se simte singur

Dr. Karen DeSalvo, membră a comitetului, dar și director general pentru sănătate la Google, spune că sistemul de sănătate ar trebui să se concentreze nu doar pe vindecarea unei anumite afecțiuni, ci și pe faptul că pacienților le este greu să se însănătoșească dacă revin la izolarea socială atunci când sunt externați. Singurătatea este un subiect destul de dezbătut în ultima vreme. Guvernele țărilor par să ia în serios amploarea acestui fenomen, iar Marea Britanie a numit, în premieră, în 2018, un ministru pentru singurătate.

Persoanele vârstnice sunt cele mai afectate de izolarea socială și de singurătate, pentru că și-au pierdut prietenii sau membri ai familiei, conform Centrelor pentru controlul și prevenirea bolilor din SUA. Însă, nu doar bătrânii suferă de singurătate, potrivit unei noi cercetări realizate în 142 de țări, aproape 1 din 4 adulți a declarat că se simte foarte sau destul de singur.

Nici copiii nu sunt imuni la singurătate, alte studii au arătat că peste jumătate dintre copii și adolescenți se simt singuri cel puțin o parte din timp. Pandemia de Covid-19 este un posibil factor care a exacerbat sentimentele de singurătate.

Ce spun psihologii

Singurătatea poate fi de două tipuri, fie nu reușim să legăm o conexiune, o relație cu o altă persoană și din acest motiv ne simțim singuri, fie nu avem contact cu alte persoane și suntem izolați, explică psihologul Keren Rosner pentru „Adevărul”.

„Singurătatea are două aspecte: însingurarea, să te simți singur, simți că nu ai o persoană apropiată cu care să împărtășești necazurile, bucuriile, și singurătatea propriu-zisă, în care nu ai contact cu alte persoane. Sunt persoane care sunt în contact cu ceilalți, dar se simt singuri pentru că se simt neînțeleși, neacceptați, se simt înstrăinați, și cei care sunt singuri pentru că nu au contact cu semenii lor. Indiferent de care vorbim, există sentimentul profund al singurătății care duce la deznădejde, la temeri nefondate, comportamente de evitare și convingerea de inutilitate, cam asta simte o persoană izolată”, a explicat Keren Rosner.

La bătrânețe vorbim despre singurătatea cauzată de retragerea din viața socială, de retragerea din cauza neputințelor fizice, din cauza multor prieteni care nu mai sunt în viață și apare singurătatea forțată, subliniază specialista. „În același timp, mulți nu mai întâlnesc persoane noi, pentru că odată cu sfârșitul etapei academice se îngustează foarte mult posibilitatea de a cunoaște alți oameni”, este de părere psihologul.

Mai mult decât atât, Keren Rosner spune că „sunt foarte benefice cluburile pentru seniori unde aceștia merg să socializeze”.

Însă și copiii, adolescenții sau adulți pot suferi din cauza singurătății, iar psihologul Keren Rosner a explicat cum sunt afectați membrii fiecărei categorii în parte.

„Dar singurătatea se întâlnește pe toate palierele vieții. Sunt mulți copii care se simt singuri, pentru că, în copilărie, nevoia de prietenie, de acceptare este foarte puternică și importantă și sunt foarte mulți copii care se simt respinși. Ei trăiesc dramatic sentimentul că nu sunt buni, nu sunt acceptați și ajung să aibă un comportament deviant pentru a intra în anumite grupuri și a fi acceptați. Sau ajung să trăiască o tristețe profundă, chiar o depresie legată de sentimentul că nu sunt acceptaţi, că sunt altfel decât ceilalți”, spune aceasta.

La rândul lor, adolescenții se simt respinși dacă nu reușesc să lege prietenii.

„Adolescența are această particularitate în care apartenența la un grup este foarte importantă. Sunt foarte mulți adolescenți care, fiind retrași în fața calculatorului, nu-și dezvoltă abilități de socializare, de a-și face prieteni, relații, și trăiesc foarte profund sentimentul singurătății și foarte dureros. Ajung să aibă niște convingeri despre sine foarte deformate, tocmai pentru că se analizează prin credința că sunt respinşi, că nu o să-și poată face prieteni pentru că sunt inadaptaţi”, ne lămurește specialistul.

Pe de altă parte, psihologul expune situațiile în care adulții se pot simți singuri și de ce își pot pierde prietenii.

„La maturitate, multe persoane care trăiesc singurătatea sunt cele care divorțează după mai mulți ani de căsnicie, iar grupul de prieteni se apropie de unul din cei doi soți, iar celălalt este neglijat. Am întâlnit foarte multe persoane mature care se simt foarte singure pentru că se trezesc la un moment dat că nu mai au suportul prietenilor din trecut. Efortul de a-și face noi prieteni li se pare dificil. Adulții au și credința nefondată că prieteniile se fac doar într-o anumită etapă a vieții și cu cât trece timpul nu mai poți să-ți faci prieteni”, explică Keren Rosner.

Chiar și interacțiunea online este bună, din punctul de vedere al psihologului, în lipsa interacțiunii fizice, mai ales dacă vorbim de o relație deja formată.

De asemenea, rețelele de socializare pot fi un mijloc prin care putem cunoaște oameni noi, mai ales dacă vorbim de un grup care leagă persoane cu pasiuni comune, însă ar fi bine să aducem relațiile de prietenie legate în mediul online și în planul fizic.