Vine GOGOLOI! Un nou raport de la US Geological Survey avertizează că riscul ca ţara noastră să fie lovită de un cutremur mare a crescut dramatic. Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite (acronim, USGS, în engleză United States Geological Survey) este o agenție științifică a guvernului Statelor Unite ale Americii. Oamenii de știință de la USGS studiază aspectul geografic și geologic al Statelor Unite, resursele sale naturale și pericolele naturale care le amenință. Organizația studiază faptele existente, neavând nici un fel de rol regulator, din punctele de vedere a patru științe majore, biologie, geografie, geologie și hidrologie.

 Cercetătorii au analizat cele mai recente date în ceeea ce priveşte starea faliilor geologice active. Astfel, potrivit Daily Mail, au ajuns la estimarea că există posibilitatea ca România să treacă printr-un megadezastru, „riscul unui cutremur de magnitudinea 8, sau mai mare, în următorii 30 de ani, crescând de la aproximativ 4,7% până la circa 7,0%”.

USGS este parte a Departamentului de interne al Statelor Unite, fiind singura agenție științifică a acestuia.

Noul studiu

Foarte adesea, marile seisme cu originea pe teritoriul României au fost resimţite pe arii extinse în Europa Centrală, precum şi în sudul şi estul continentului. Deşi nu întotdeauna efectele cutremurelor au fost devastatoare, riscul seismic în România este important, iar Bucureştiul se află pe locul 2 în Europa, ca nivel al riscului seismic, după Lisabona.

Lângă estimarea cu România, noul studiu al US Geological Survey plasează şi o estimare legată de California: experţii spun că există o şansă de 99% la sută ca  un cutremur cu magnitudinea de 6,7 sau mai mare, să se producă acolo în următorii 30 de ani, din cauza numărului de linii de fractură din regiune.

 Studiul cercetătoriul americani vine şi în contextul dezastrului înregistrat  sâmbătă în Nepal: cu magnitudinea de 7,9 acesta este cel mai puternic cutremur din ultimii 81 de ani din această țară.

Potrivit specialiştilor români, unda seismică de 7,8 grade pe Richter din Nepal nu s-ar putea propaga în România la o distanţă de 500 de kilometri, aşa cum s-a întâmplat în regiunea din Himalaya. Aceasta deoarece solul ţării noastre este argilos. 

Regiunea Vrancea rămâne cea mai activă zonă seismică

Regiunea Vrancea rămâne cea mai activă zonă seismică din ţara noastră. După cum nota, în 1977, savantul american Charles F. Richter, "nicicând nu s-a mai văzut o concentrare de populaţie atât de expusa la cutremure generate, în mod repetat, de aceeaşi sursă". Potrivit experţilor, caracteristicile seismelor vrâncene fac din această zonă una dintre cele mai interesante din lume!

Cutremure vrâncene produse de-a lungul vremii şi remarcate prin amploarea efectelor

Cutremurul din 31 mai/11 iunie 1738  - a avut urmari foarte grave în special in Moldova. Seismul a avut o magnitudine de circa 7,5 grade pe scara Richter.

Cutremurul din 26 martie/6 aprilie 1790 - deşi a avut o magnitudine mai mică decât precedentul (nedepăşind, probabil, 7,0 pe scara Richter), a provocat avarii însemnate în special în Moldova, iar în sudul ţării au fost afectate biserici şi alte clădiri din Bucureşti şi din Craiova.

Cutremurul din 14/26 octombrie 1802 este considerat cel mai puternic cutremur produs în România şi a fost resimţit violent în Moldova, Muntenia, Oltenia, dar şi în Transilvania, precum şi în ţările vecine, pe o arie foarte largă în Europa. Seismul, creditat cu o magnitudine de 7,6-7,7 grade pe scara Richter, a afectat foarte puternic şi Bucureştiul.

Cutremurul din 14/26 noiembrie 1829 - a fost considerabil mai slab decat cel din anul 1802, nedepasind 6,9-7,0 grade pe scara Richter. Totuşi, seismul a avariat mai multe case, în special în Bucureşti

Cutremurul din 11/23 ianuarie 1838 - a avut urmari foarte severe, în special în Oltenia şi Muntenia, provocând stricăciuni serioase în special în Craiova şi Bucureşti. Seismul a avut, probabil, o magnitudine in jur de 7,2 grade pe scara Richter.

Cutremurul din 31 august 1894 - deşi cu o magnitudine mai mică (în jur de 6,9 grade pe scara Richter), a provocat avarii mai serioase, în special în sudul Moldovei, la Galaţi, precum şi la Bucureşti.

Cutremurul din 6 octombrie 1908 - primul seism important produs în Vrancea în secolul XX. Seismul, cu o magnitudine de 6,8-6,9 grade pe scara Richter, a fost resimţit pe o arie largă, deşi a avut o intensitate mai mare la Adjud şi Ramnicu Sarat.

Cutremurul din 25 mai 1912 - deşi de mai mică magnitudine (6,4 grade pe scara Richter), a fost resimtit destul de puternic în special în sudul Moldovei. . Întreaga secvenţă seismică din mai-iunie 1912 a fost mai deosebită prin numărul relativ mare de seisme perceptibile produse.

Cutremurul din 10 noiembrie 1940 - a fost cel mai puternic seism produs în Vrancea după o perioadă foarte lungă de timp, marcată de cutremure de mai mica magnitudine. Cutremurul s-a produs la ora 3:39 dimineaţa, la o adâncime de circa 150 km, în Munţii Vrancei, şi a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, fiind resimţit pe o arie foarte largă. La Bucureşti blocul Carlton s-a prabuşit, ceea ce a reprezentat cea mai gravă catastrofă de acest gen la acea  vreme.

Cutremurul din 4 martie 1977 - s-a produs la ora 21:22 în regiunea Vrancea, la o adâncime de circa 95 km. Seismul, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, a fost printre cele mai distrugătoare cutremure produse în România în perioada modernă şi a afectat cu deosebire Muntenia, Bucureştiul find oraşul cel mai greu lovit.

Cutremurul din 31 august 1986 -  s-a produs in Vrancea, la ora locală 00:28, la o adâncime de circa 133 km, şi a avut magnitudinea de 6,9-7,0 pe scara Richter. Deşi la Bucureşti nu s-au semnalat urmări distrugătoare, totuşi în Moldova au fost notate stricăciuni mai serioase.

După seismul din 1986, cutremure de mai mică magnitudine au avut loc la 30 mai 1990 (de 6,7 grade pe scara Richter), 31 mai 1990 (cu magnitudinea 6,1) şi, respectiv, la 27 octombrie 2004; seismul din 2004, avand magnitudinea 6,0 pe scara Richter, a fost cel mai important cutremur produs în Vrancea după 1990, dar nu a provocat pagube materiale importante şi nici victime omeneşti în România.

În context european, România rămâne o ţară cu seismicitate ridicată, alături de Grecia, Turcia, Italia şi tări din Peninsula Balcanică.

Distribuie Distribuie Comentarii