Avertisment: „Avem un adversar care este în război cu noi. Marea Neagră este o zonă fierbinte unde NATO nu este pregătită suficient”
NATO este în prezent într-un „război sub linii” cu Rusia, iar nordul-arctic și Marea Neagră sunt puncte fierbinți unde alianța nu este pregătită să facă față amenințărilor, avertizează generalul (r) american Phillip Breedlove, fost comandant suprem al forțelor NATO în Europa (SACEUR). Breedlove, într-o discuție restrânsă cu presa internațională la care a participat și HotNews.ro, atrage atenția că NATO duce lipsă de senzori și capabilități adecvate să contracareze amenințarea Rusiei în Marea Neagră, iar România, într-o perioadă de criză economică în urma pandemiei, va trebui „să prioritizeze la sânge” cheltuielile pentru apărare.
„În primul rând, NATO este mai importantă acum decât a fost vreodată în istoria sa”, a spus generalul (r) american de patru stele Phillip Breedlove, fost comandant suprem al forțelor NATO în Europa (SACEUR) într-o discuție restrânsă cu presa internațională la care a participat și HotNews.ro.
„În al doilea rând, avem un adversar care este în război cu noi, un război purtat „sub linii” - unii din NATO îl numesc război hibrid, alții îi zic „zonă gri”. Eu prefer să-l descriu drept „război sub linii”. În al treilea rând, avem noi zone care să ne îngrijoreze în NATO. Sunt câteva zone fierbinți care ne vor face să ne reconcentrăm atenția”, a spus Breedlove făcând referire la zona Mării Negre și la zona de Nord - zona arctică a continentului.
„Totul este acum complicat de pandemia COVID-19 - ce a însemnat acest lucru în economiile țărilor noastre și ce urme va lăsa în bugetele de apărare”, este de părere generalul american aflat acum în rezervă. Breedlove a precizat că vorbește în nume personal, ca fost conducător al NATO în Europa și nu reprezintă poziția SUA sau a NATO prin ceea ce declară.
„Trebuie să facem un efort dublu, dacă nu chiar triplu, să ne sporim interoperabilitatea”
Coerența și solidaritatea membrilor este practic centrul de gravitate al alianței, iar generalul american crede că tocmai acest centru de gravitate trebuie dezvoltat cât mai activ. NATO trebuie să fie activ și să se angajeze în acest „război sub linii”, însă Breedlove apreciază că în ceea ce privește zonele fierbinți din Marea Neagră și din nordul-arctic alianța nu este pregătită.
Potrivit acestuia, gradul de pregătire și nivelul de dotare nu este unul satisfăcător. „Avem multe probleme cu mijloacele cu care zburăm, conducem sau navigăm. Trebuie să facem un efort dublu, dacă nu chiar triplu, să ne sporim interoperabilitatea”, spune Breedlove.
„Trebuie să ne concentrăm și pe capacitățile noastre „sensor-to-shooter”. Adică sunt capabile țările noastre să detecteze în aer, la sol, în apă, să proceseze ceea ce detectează și apoi să ia la țintă ceea ce detectează? Și trebuie să analizăm dacă avem capacitatea și capabilitățile de a lovi cu precizie amenințările care apar. O parte din capabilitatea de constrângere ale adversarului nostru în Est și în Nord este abilitatea sa de a masa rapid forțe de-a lungul unor linii interioare. Noi nu suntem încă la nivelul de pregătire, al capabilităților și al capacităților astfel încât să ținem sub control”, este de părere fostul comandant suprem al alianței în Europa.
În cazul NATO, spune generalul american, au fost cel puțin 20 de ani în care investițiile în echipamente au stagnat. „Am lăsat armatele noastre fără investiții noi pentru prea mult timp. Acum trebuie să reparăm o problemă veche de 20 de ani și nu o putem face peste noapte. Toate bugetele noastre vor fi puse la încercare de actuala pandemie și va trebui să facem o prioritizare la sânge a investițiilor în apărare”, spune Breedlove.
---
„În Marea Neagră abilitatea noastră de a detecta, ținti și trage este foarte episodică”
„Avem zone aeriene și maritime în interiorul alianței noastre care nu sunt bine deservite de senzori și nici de capabilități de a lansa un atac. Când am instalat cele două baze ale scutului anti-rachetă (n.r. la Devesleu în România și în Polonia), cu radarul lor foarte capabil care ne permite să vedem rachetele tactice balistice ce ar putea să ne amenințe, am chemat toți șefii de stat major și șefii forțelor aeriene și am făcut o simulare. Le-am arătat ce zone sunt acoperite practic de aceste sisteme anti-rachetă. Și unii au fost șocați să vadă că acoperirea nu e suficientă pentru toate țările. Radarul are o limită și le-am spus că avem nevoie de mai mulți senzori. Cu cât mai mulți senzori, cu atât mai mare acoperirea și capabilitatea de a urmări cu precizie rachetele care ne-ar putea amenința astfel încât să răspundem cu cele mai potrivite arme împotriva lor. Sunt porțiuni din Europa care sunt foarte slab acoperite de ce senzori există în prezent”, mai detaliază generalul american.
„În Marea Neagră abilitatea noastră de a detecta, ținti și trage este foarte „episodică”. Doar când NATO, sau mai ales SUA, trimit în zonă distrugătoare sau fregate ne multiplicăm capacitatea de a vedea și de a trage în acea zonă maritimă. Dar, în restul zilelor, abilitățile noastre la Marea Neagră nu sunt adecvate nevoilor”, consideră fostul comandant NATO.
„Rusia a demonstrat deja că poate trage rachete de croazieră din Marea Caspică prin care să atace majoritatea capitalelor din Europa”
„Din Crimeea vedem o bulă de interdicție A2/AD (n.r. anti-acces / area denial) și sisteme de coastă cu rachete de croazieră cu rază lungă care pot fi folosite spre ținte pe o zonă majoră din Marea Neagră. Vedem rachete sol-aer care acoperă o bună parte din spațiul aerian. Rusia deja a demonstrat din Marea Caspică faptul că poate trage rachete de croazieră prin care să atace majoritatea capitalelor din Europa. Când au tras rachetele spre Siria - efectul practic al acelor rachete a fost foarte scăzut, nu au lovit foarte precis țintele - dar e de subliniat că au fost lansate din Marea Caspică până în Siria. Mesajul nu a fost despre Siria, ci despre capitalele Europene”, este de părere generalul Breedlove.
Potrivit fostului comandant suprem din NATO, alianța are cu adevărat de lucru la Marea Neagră.
„De ce nu impunem adversarului din acea zonă capabilitatea de a lovi la fel cu sisteme de coastă cu rachete de croazieră, cu rachete sol-aer, cu sisteme aer-sol sau sol-sol? Avem aceste capabilități în țările noastre, dar nu am luat o decizie ca Alianță să dislocăm aceeași densitate de capabilități în zona Mării Negră și probabil nu avem nici capacitatea de a o face. Rusia și-a întărit atât de mult capacitățile din Marea Neagră încât cred că multe state sunt intimidate. Noi nu avem aceleași capacități la țărmul Mării Negre. Le tot mărim, dar doar periodic, când aducem nave NATO, în principal cele ale SUA ”, spune generalul american.
---
Referitor la situația actuală, în care președintele Trump a decis retragerea a unei părți bune a militarilor americani staționați în Germania , Breedlove spune că personal el vede nevoia de a mări, de fapt, forțele americane staționate în Europa.
„Eu aș propune creșterea capacităților noastre, a poziționărilor de trupe și a dezvoltării parteneriatelor cu state și cu industrii pentru a putea scoate tehnologii similare și foarte interoperabile”, spune Breedlove.
Cât privește creșterea prezenței americane în România, generalul americani a răspuns prin prisma fostului său rol de comandant al NATO.
„Ca SACEUR eu mi-aș dori de fapt creștere a prezenței NATO. Să văd că am înțeles problema acolo, așa cum am înțeles-o în statele Baltice sau în Polonia. E un tablou mai mare care implică mai mult decât doar prezența SUA. E important să știm ce facem împreună ca să ne dezvoltăm capabilitățile și capacitățile. Avem un set potrivit de senzori - radare sau senzori maritimi în zona Mării Negre? Avem sistemele de comandă și control potrivite pentru a conecta toate informațiile? Avem armele potrivite? Ne uităm la această navă de război care nu poate fi scufundată - Crimeea, și vedem ce are Rusia instalat acolo. E foarte clar cum se poziționează Rusia față de Marea Neagră după ce capabilități a instalat acolo în peninsulă”, spune Breedlove.
„România nu poate cumpără un port-avion, dar poate cumpăra radare sau senzori. Se poate dota cu sisteme de apărare de coastă cu rachete de croazieră”
„Vom avea de luat decizii dificile dificile într-un viitor nu foarte îndepărtat pe fondul reducerii bugetelor din cauza pandemiei, dar pe acest domeniu va trebui să prioritizăm la sânge pentru a ne putea menține concentrarea acolo unde este cazul”, mai consideră generalul american.
Potrivit acestuia, România deja a luat unele măsuri prin creșterea capabilităților sale aeriene și contribuie mult prin găzduirea scutului anti-rachetă, însă e loc de mai mult.
„Pentru o țară precum România e nevoie de o prioritizare la sânge în ceea ce privește dotările militare necesare. România nu poate cumpără un port-avion, dar poate cumpăra radare sau senzori care să mărească densitatea rețelei. Se poate dota cu sisteme de apărare de coastă cu rachete de croazieră care să ofere NATO capacități în Marea Neagră”, mai spune generalul Breedlove.
