Experții europeni atrag atenția asupra unui risc tot mai ridicat în regiunea europeană de cazuri de boli transmise de ţânţari, inclusiv dengue, zika, chikungunya şi West Nile.

FOTO Shutterstock

Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) a avertizat într-o conferinţă de presă asupra unui risc tot mai ridicat în regiunea europeană de cazuri de boli transmise de ţânţari, inclusiv dengue, zika, chikungunya şi virusul West Nile, asociate cu schimbarea climei şi răspândirea insectelor purtătoare de virusuri. „Dacă acest lucru continuă, ne putem aştepta să vedem mai multe cazuri şi posibil decese din cauza bolilor precum dengue, chikungunya şi febră West Nile“, a declarat Andrea Ammon, director ECDC.

„Eforturile trebuie să se concentreze asupra modalităţilor de control al populaţiilor de ţânţari, prin sporirea supravegherii şi impunerea măsurilor de protecţie personală“, a indicat şefa ECDC. Agenţia a precizat că specia de ţânţari Aedes albopictus, care răspândeşte chikungunya şi dengue, înaintează către nordul şi vestul Europei. Aedes aegypti, care răspândeşte boli precum dengue, febra galbenă şi chikungunya, s-a stabilit în Cipru anul trecut şi ar putea înainta în continuare. În timp ce ratele unor boli transmise de ţânţari în Europa – precum malaria şi zika – nu au crescut dramatic în ultimii ani sau chiar au scăzut uşor, în cazul altora s-a observat o creştere „frapantă“, cu precădere în ceea ce priveşte dengue, a menţionat ECDC.

Ratele cazurilor de febră dengue sunt în creştere la nivel mondial. Anul acesta, boala a fost identificată pentru prima dată în capitala sudaneză, iar Peru a declarat recent stare de urgenţă în majoritatea regiunilor din cauza creşterii numărului de cazuri. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat, la rândul ei, asupra potenţialei creşteri a infecţiilor din cauza fenomenului meteorologic El Nino care afectează modelele climatice la nivel mondial.

Deocamdată, cazuri importate

Profesorul Emanoil Ceauşu, medic primar de Boli Infecţioase şi Tropicale la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş“ din Bucureşti, susține că, cel puțin deocamdată, nu avem de ce să ne facem probleme din cauza bolilor transmise de ţânţari, dar admite că în fiecare an se înregistrează astfel de infectări și în România. „În general, vorbim de cazuri de import și nu de unele în care infectarea s-a realizat în România. De obicei, avem cazuri de infectări la persoane care au fost în călătorii în țări cu o climă mai caldă, în care își fac de cap țânțarii. Apoi, majoritatea lor sunt cazuri ușoare, nu unele care să pună probleme. De multe ori, aceste persoane n-au nicio simptomatologie, nu prezintă niciun risc, cazuri în care anticorpii formați pot rămâne în organism ani întregi. În situații mai grave pot ajunge persoane în vârstă sau cele cu sistemul imunitar slăbit. La infectarea cu virusul West Nile, de exemplu, care în cazurile grave poate ataca meningele, putem vorbi de simptome ca febră și frisoane sau chiar de dureri puternice de cap și vărsături. Ultimele două simptome apar atunci când vorbim de afectarea sistemului nervos central și este necesară prezentarea de urgență la medic. Mai întâi, la medicul de familie, în principiu, care dacă va considera că este nevoie va trimite pacientul la spital sau în ambulatoriul de specialitate, pentru analize“, susține medicul.

Cum ne ferim

Emanoil Ceauşu mai spune că România are o climă care face „viața grea“ țânțarilor, dar și că cea mai bună metodă de a evita infectarea cu virusuri precum dengue, zika, chikungunya sau West Nile este să ne ferim de insecte. „Foarte important, noi avem iarna în care țânțarii sunt stârpiți. Ei se dezvoltă foarte bine în țări de la Marea Mediterană, de exemplu, unde iernile sunt mai mult un fel de primăveri din punct de vedere al temperaturilor. Oricum, autoritățile trebuie totuși să aibă campanii pentru distrugerea insectelor, care sunt vectorii acestor boli, iar la rândul nostru, trebuie să ne protejăm de ţânţari, care atacă mai ales seara. Trebuie să folosim haine lungi sau soluţiile repelente, care au efect câteva ore. Apoi, trebuie să ne ferim de locurile preferate ale ţânţarilor, adică de bălţi, lacuri și stufăriş“, a mai precizat medicul.

De precizat, conform experților, virusul West Nile este transmis de ţânţarii din familia Culex, dar în România mai sunt încă două specii periculoase de ţânţari – anofel, responsabil pentru răspândirea malariei, şi ţânţarul-tigru, responsabil cu febra galbenă, febra denghe sau zika.

De ce au preferințe țânțarii atunci când aleg ce persoane să înțepe

O echipă de cercetători condusă de Leslie Vosshall, profesor la Universitatea Rockefeller, a încercat să identifice de ce anumiți oameni par să atragă mai mulți țânțari decât alții, conform CNN . Timp de trei ani, cercetătorii au cerut unui grup de 64 de voluntari să poarte ciorapi de nylon pe brațe, șase ore pe zi, timp de mai multe zile. Maria Elena De Obaldia, prima autoare a studiului, a construit un „test olfactometru cu două variante“ – o cameră din sticlă acrilică în care cercetătorii au pus doi dintre ciorapi. Echipa de studiu a eliberat apoi țânțari de febră galbenă (Aedes aegypti) în cameră și a observat care dintre ciorapi a atras cele mai multe insecte.

Acest test a permis cercetătorilor să catalogheze participanții la studiu în „magneți de țânțari“, ai căror ciorapi au atras o mulțime de țânțari, și „atractori scăzuți“, care nu păreau să ademenească la fel de mulți țânțari. Oamenii de știință au examinat pielea „magneților de țânțari“ și au descoperit 50 de compuși moleculari în cantități mai mari la acești participanți decât la ceilalți.

Concret, „magneții de țânțari“ aveau rate mult mai mari de acid carboxilic pe piele, față de „atractorii scăzuți“. Acizii carboxilici se găsesc în sebum, substanța uleioasă care creează o barieră și ne ajută să ne menținem pielea hidratată.

Acizii carboxilici sunt molecule mari, a explicat Vosshall. „Nu sunt chiar atât de mirositoare“, a spus ea. Dar bacteriile benefice de pe piele „mestecă acești acizi și produc mirosul caracteristic oamenilor, care poate fi ceea ce atrage țânțarii“, a declarat Vosshall. Oamenii de știință încă nu știu de ce acizii carboxilici par să atragă atât de puternic țânțarii, a mai spus Vosshall. Următorul pas ar putea fi explorarea efectelor reducerii acizilor carboxilici asupra pielii pentru ca persoanele respective să fie mai puțin atractive pentru țânțari.