Parcul Național Retezat se înfățișează ca un adevărat colț de rai. Unele trasee montane sunt dificile, însă efortul drumeților este răsplătit din plin. Marius Popa a povestit experiența trăită pe unul dintre cele mai frumoase trase din Retezat.

Pasionat de drumeții montane, Marius Popa a explorat unul dintre cele mai frumoase trasee din Munții Retezat, care urcă de pe valea Pietrele, de la cabana Gențiana spre lacurile glaciare din Retezat.

Călătorul și-a împărtășit experiența trăită intens pe traseul de 17,5 kilometri, pe care l-a parcurs în 10 ore, fără pauze și încă circa patru ore, cu tot cu popasuri.

Ruta aleasă de Marius Popa a fost Cabana Gențiana (1670 metri altitudine) - Tăul Dintre Brazi (circa 1710 metri) - Lacul Galeș (circa 1990 metri) - Șaua Vârfului Mare (2370 metri) - Porțile Închise (circa2280 metri) - Șaua Păpușa (2370 metri) - Vârful Păpușa (2508 metri) - Șaua Pelegii (2285 metri) - Vârful Peleaga (2509 metri) - Lacul Bucura (2041 metri) - Șaua Bucurei (2206 metri) - Tăul Pietrele (1990 metri) - Cabana Gențiana (1670 metri).

Drumul spre înălțimile Retezatului a început de pe valea Pietrele (video), unde refugiul Cârnic este locul de unde turiștii sunt nevoiți să își continue urcușul pe jos, spre cabanele Pietrele sau Gențiana.

„Am ajuns sâmbătă 22 iunie la ora 12 fix la Cârnic unde am lăsat mașina într-o parcare contra cost (se poate lăsa și pe marginea drumului forestier, dar după trei zile o găsești albă de la praf). Am pornit pe marcaj bandă albastră spre Cabana Gențiana. Cam după un kilometriu de drum forestier ne-am abătut la Cascada Lolaia, o cascadă frumoasă și foarte accesibilă.

După alți doi kilometri de drum forestier plin de pietre și un pic cam anevoios de mers pe el, l-am părăsit pe partea stângă trecând Pârâul Stânișoara pe două podețe. De aici începe cu adevărat urcușul montan printr-o pădure încărcată de mușchi și ferigă care n-are cum să nu te impresioneze”, scrie Marius Popa, pe pagina sa de Facebook.

Valea Pietrele care formează cascada Lolaia din Retezat (video), culege izvoarele a patru mari foști ghețari: Stânișoara, Pietrele, Valea Rea și Galeșul.

„Apa lor, adunată în patul ros de piatră, taie un defileu terminat la circa 1.000 de metri altitudine, cu un prag de 15 metri peste care apa se rupe în două fâșii cu zgomot de tunet“, informa geograful Nae Popescu, în volumul „Munții Retezat“ (1973).

Cascada Maria Magdalena din Retezat

După cascada Lolaia din Retezat, a doua cascadă înfățișată în calea drumețului a fost Cascada Maria Magdalena din Retezat, numită astfel în amintirea „reginei munților”, o localnică destoinică și neînfricată pe care o chema Maria Magdalena Hamz, devenită o adevărată legendă a Retezatului.

În anii ‘30 ți ‘40, Maria Magdalena din Retezat avea în grijă cabana Pietrele și era ghid al călătorilor prin Retezat, dar era cunoscută și ca vânător și pescar de păstrăvi, în apele repezi de munte.

„Poteca merge pe lângă firul apei Pietrele, o apă limpede și cristalină. Cam după 20 de minute de la podețe ajungem la Cascada Maria Magdalena din Retezat situată cam la 1500 metri altitudine, o cascadă care îmi place foarte mult. De aici și până la cabana Gențiana din Retezat se ajunge imediat. În fața cabanei se află Muntele Stânișoara iar în spatele ei Muntele Pietrele”, a povestit călătorul.

„O noapte de cazare la cabană costă 50 de lei, este la priciuri. Sunt 24 de priciuri jos, plus altele sus la mansardă. Nu se servește mâncare, doar băuturi (bere, ceai, cafea) sau ceva dulciuri. Nu există băi pentru a face un duș. Izvor este lângă cabana. Cabana Gențiana din Retezat este călduroasă, primitoare la fel ca proprietarii. Sunt panouri solare, deci vă puteți încărca dispozitivele. Semnal este dar mai slab; de internet nici vorbă, foarte greu se prinde semnal de internet. Se fac cam 3 ore de la Cârnic și până la cabana Gențiana din Retezat”, scrie Marius Popa.

Tăul Țapului din Retezat, lacul cu insuliță

Alături de cabana Pietrele aflată în apropiere, cabana Gențiana din Retezat este unul dintre locurile din care turiștii pornesc spre crestele care se înalță la 2.500 de metri și spre lacurile glaciare de la poalele lor.

„A doua zi la 6:30 am pornit pe traseu spre Tăul dintre Brazi. (...) De aici am continuat pe stânga pe marcaj punct roșu, am trecut un podeț peste Valea Galeșu și imediat ne-am intersectat cu marcajul triunghi roșu care duce la al patrulea lac ca mărime din Retezat, Lacul Galeș. De la Tăul dintre Brazi până la acest minunat lac se face cam o oră, o oră și jumătate. De aici am continuat pe marcaj triunghi roșu printre pâlcurile de rhododendroni până în Saua Vârful Mare”, adaugă călătorul.

„De aici se poate merge și până pe vârful cu același nume dar nouă nu ni s-a părut interesant și, în plus apăruseră nori și nu doream să ajungem în punctele faine și să nu vedem nimic. Din șa începe un traseu de creastă prin Porțile Închise pe marcaj banda roșie unde este necesară o atenție sporită. Din această creastă putem admira în toată splendoarea lui Tăul Țapului, probabil cel mai frumos lac glaciar din țară”, arată Marius Popa.

Tăul Ţapului din Retezat, aflat la peste 2.000 de metri altitudine, sub Porţile Închise ale Retezatului, între stânci, se distinge prin insuliţa sa înierbată, formată în urma unei avalanșe şi devenită un punct de atracţie al lacului de 2,3 hectare.

Tăul Ţapului din Retezat este alimentat de patru izvoare şi de avalanşele de zăpadă. Are o adâncime maximă de şase metri, iar apele sale se scurg la vale, dând naştere unei cascade. Lacul a fost populat în 1977 cu păstrăvi, iar în jurul lacului în unele perioade pot fi văzute marmote (video - Claudia Danău, Parcul Național Retezat).

Traseul a continuat spre crestele Peleaga și Păpușa, cele mai înalte vârfuri din Retezat, care trec de 2.500 de metri altitudine, apoi coborârea spre Lacul Bucura și spre cabana Gențiana din Retezat.

„Am ajuns la cabana Gențiana din Retezat, la lumina frontalelor și în lumina fulgerelor din depărtare, la ora 22:30. Din fericire, ploaia ne-a ocolit și am avut parte de vizibilitate și peisaje superbe. Este un traseu greu, dar magnific; peste tot sunt peisaje care-ți taie respirația. Ape cristaline în care se văd pietrele colorate, pâlcuri de rhododendron printre pietrele verzui, mușchi verde peste care se reflectă razele soarelui, cascade și lacuri glaciare fără număr, pârâiașe și izvoare mai peste tot”, scrie Marius Popa.

Retezatul este un munte extrem de frumos, dar cei care îl escaladează trebuie să fie obișnuiți cu mersul pe munte, să aibă o bună condiție fizică și să nu aibă rău de înălțime (în cazul nostru vorbim de Porțile Închise), adaugă autorul fotografiilor.

„Se urcă și se coboară pe grohotiș sau pe bolovani mari, deci atenție și la telefoane; dacă v-a căzut vreunul printre bolovani puteți să vă luați adio de la el. Apă multă nu este necesar să vă luați cu voi deoarece apa găsiți mai peste tot cam până în 2.100 de metri altitudine”, relatează fotograful Marius Popa.

Parcul Național Retezat, prima rezervație a naturii din România

Parcul Naţional Retezat, prima rezervaţie ştiinţifică din România, a fost înfiinţat la mijlocul anilor ’30, în urma demersurilor făcute de savanţii Alexandru Borza şi Emil Racoviţă.

Retezatul, situat în sud-vestul ţării, în judeţul Hunedoara, are o suprafaţă de peste 38.000 de hectare, din care 19.988 hectare sunt păduri, 9.893 de hectare fiind în zone de protecţie strictă sau integrală.

Parcul Naţional Retezat asigură un echilibru al faunei, aici existând prădători mari mari, precum ursul, lupul sau râsul, dar şi animale erbivore, între care capra neagră, cerbul şi căprioara sau omnivore, precum mistreţul.

Aici trăiesc 185 de specii de păsări şi pot fi găsite 1.190 de specii de plante, din care 90 sunt specii endemice. Parcul Național Retezat adăpostește 55 de specii de mamifere, un număr de două ori mai mare față de cel cunoscut la începutul anilor ´90.

Pe raza parcului sunt 80 de lacuri şi tăuri, inclusiv Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar din ţară, şi Lacul Zănoaga, cel mai adânc lac glaciar din România.